Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#BiotechWeek2020. Dr. Benedikt Westphalen, expert în onco-genomică: „Oncologia de precizie este precum un puzzle. Avem toate piesele și datoria să le potrivim, pentru ca pacienții să poată beneficia de întregul potențial”

mm
01 Oct 2020
163 Views

Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed) marchează Săptămâna Europeană a Biotehnologiei 2020 (28 Septembrie – 2 Octombrie) prin ediția a 5-a a Conferinței de Medicină Personalizată, desfășurată online în contextul pandemiei COVID-19, precum și prin derularea unei campanii de comunicare asupra beneficiilor biotehnologiei în domeniul sănătății.

Pornind de la tema Săptămânii Europene Biotech, “Inovația este în genele noastre”, ediția din acest an a conferinței a beneficiat de liderul european în domeniul genomicii oncologice, Dr. Benedikt Westphalen, Șef al programului de diagnostic molecular și terapie moleculară și al Consiliului pentru Diagnostic Molecular în Oncologie, Centrul Comprehensive Cancer, Universitatea din München. Acesta a discutat despre rolul și beneficiile genomicii în oncologia clinică, precum și provocările acesteia în practica medicală și, în general, în sistemele de sănătate.

abonare

Dr. Westphalen și echipa sa au desfășurat un program de oncologie de precizie, aflat acum în cel de-al 5-lea an. Viziunea asupra oncologiei moleculare integrative vizează centre specializate care oferă șansa de testare genomică pacienților, accesul la scoruri de diagnostic, terapii țintite, înrolarea în studii clinice și comisii de experți în oncologie și echipe multidisciplinare.

“Oncologia de precizie este precum un puzzle în care piesele sunt reprezentate de oncogene. În prezent, avem toate piesele laolaltă, așa că avem datoria de a le potrivi, pentru ca pacienții să poată beneficia de întregul potențial al oncologiei de precizie”.

Sesiunea Specială din cadrul Conferinței de Medicină Personalizată 2020, prezentată de Dr. Benedikt Westphalen, alături de Dr. Marius Geantă, Președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină.

Sesiunea Specială din cadrul Conferinței de Medicină Personalizată 2020, prezentată de Dr. Benedikt Westphalen și moderată de Dr. Marius Geantă, Președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină.

Conceptul oncologiei de precizie pornește de la întrebarea – De ce ar trebui să țintim spre utilizarea pe scară largă a realizării unui profil genomic comprehensiv în oncologia de precizie? Prin crearea acestui profil, vom putea împărți pacienții în grupuri, care ajută atât practica clinică (diagnostice bazate pe biomarkeri), cât și înrolarea în studii clinice și dezvoltarea noilor terapii țintite.

Profilul genomic al pacienților ghidează managementul terapeutic. Datele dintr-o analiză amplă au arătat că pacienții al căror profil genomic a fost stabilit în faza inițială după stabilirea diagnosticului oncologic, au fost incluși într-un număr semnificativ mai mare în studii clinice ghidate molecular. Chiar și în țări mai puțin dezvoltate, cu un acces mai slab al populației generale la astfel de tehnici genomice, prin crearea unor centre specializate capabile să creeze profilul genomic al pacienților, medicii vor reuși să înroleze pacienții în studii clinice internaționale pentru a putea avea acces la terapii inovatoare cât mai precoce.

Una dintre probleme dezbătute în ultimii ani e legată de dificultatea și timpul necesar pentru realizarea profilului genomic, percepută, în special de medici, prea îndelungat. Cu toate acestea, un studiu tip chestionar din 2016, a concluzionat că aproape 70% din pacienți ar prefera întârzierea până la 2 săptămâni sau mai mult până la inițierea tratamentului pentru a putea beneficia de un profil genomic, care să conducă la un management personalizat. Așadar, pacienții sunt dispuși să participe, însă e nevoie să le fie explicate scopul profilului genomic și motivele pentru care acesta este util în ghidarea tratamentului oncologic. 

Care sunt implicațiile stabilirii profilului genomic comprehensiv? În primul rând, acesta a devenit o realitate în practica medicală: se realizează din ce în ce mai des, costurile au început să scadă, iar timpii de așteptare au început să scadă. În al doilea rând, aceasta este calea spre medicina de precizie în practica clinică (de ex. cancerul pulmonar non-microcelular, cancerul de tract biliar etc.), în studiile clinice moderne, dar și acces “off-label” la terapii care nu sunt încă aprobate pentru o indicație anume.

Biotechweek2020 - medicina genomică

Dovezile provin din utilizarea profilului genomic comprehensiv pentru a transpune medicina de precizie la nivel de individ (pacient), și nu la nivel de forme de cancer, cum este NSCLC. Dr. Westphalen a accentuat că dovezile sunt necesare, pe de o parte pentru că principiul medical de la care pornim este să nu facem rău, și pe de altă parte, pentru a justifica deciziile și opțiunile de management terapeutic. Dar cum putem genera aceste dovezi? – prin dialoguri între toți decidenții, modele mai inteligente și inovative ale studiilor clinice, precum și prin utilizarea de noi surse de date. 

Studiul clinic multicentric SHIVA din 2015 a arătat că nu există beneficii ale terapiilor țintite moleculare bazate pe profilul molecular tumoral, comparativ cu terapiile convenționale în formele avansate de cancer. Cu toate acestea, trebuie menționat că studiul s-a desfășurat la începutul anilor 2010, când nu beneficiam de medicamentele necesare pentru potențialul maxim al medicinii de precizie. În momentul de față, studiul clinic SHIVA 2 se află în desfășurare și ne putem aștepta la rezultate diferite și mai autentice pentru realitatea oncologiei de precizie de astăzi.

MOSCATO 01, însă, este primul studiu ce a arătat că există beneficii în ceea ce privește supraviețuirea fără progresia bolii ale terapiilor MTB (mutational tumor board) în medicina de precizie. Pacienții au fost propriul control (etalon), iar supraviețuirea (PFS) a fost comparată cu cea evaluată pentru tratamentul anterior (de ex. chimioterapie). Cei care au beneficiat de aceste terapii în mod special au fost pacienții cu cancer de tract biliar.

Pentru a putea extrapola datele din studiile clinice în realitatea practicii oncologice, trebuie să adresăm diferențele dintre cele două. Datele obținute din practica oncologică sunt fragmentate, nestandardizate, mai slab calitative, mai puțin detaliate și se adresează unui scop mai larg, comparativ cu datele din studiile clinice. Din acest motiv, trebuie să documentăm toți pacienții tratați prin terapii moleculare bazate pe profilul genomic al pacientului, însă aceste date ar trebui să fie mai detaliate, mai calitative și mai standardizate (real world 2.0).

Puteți urmări întreaga Sesiune Specială din cadrul Conferinței de Medicină Personalizată 2020, prezentată de Dr. Benedikt Westphalen, alături de Dr. Marius Geantă, Președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină.

Realitatea din oncologia medicală de precizie arată tot mai bine cu fiecare an, după părerea Dr. Westphalen. “Personalizarea îngrijirilor oncologice nu mai este doar un vis”. Un exemplu de oncologie de precizie la scară largă sunt rezultatele studiului TAILORx de non-inferioritate, cu peste 6.000 de pacienți înrolați. Acesta a arătat că un scor de recurență bazat pe 21 de gene poate stabili care femei nu beneficiază de asocierea chimioterapiei la terapia hormonală în cancerul de sân HR+, HER2-. Un alt exemplu este prima aprobare tip histology agnostic a pembrolizumab din partea FDA pentru cancerele dMMR și TMB.

Care este viitorul?

Un număr mult mai mare de pacienți diagnosticați pe baza profilului genomic, care să beneficieze de noile terapii țintite. Însă pentru ca asta să se întâmple, trebuie ca mult mai mulți pacienți să permită testarea genomică pentru a depista alterările mai rare, precum este NTRK, care are o prevalență de numai 0,3% la adulți, așa că o astfel de mutație nu poate fi despistată decât în cazul unei testări genomice la scară largă. 

„În viitorul apropiat, comisiile specializate formate din echipe multidisciplinare și experți în oncologie clinică, genomică etc. (molecular tumor boards), trebuie să lucreze cu dovezile pe care le avem și să discutăm aceste rezultate pentru a oferi ghiduri de tratament”.

Citește și: