Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Când fiecare respirație este o provocare: fibroza pulmonară idiopatică

mm
20 Dec 2017
6110 Views

O respirație îngreunată nu înseamnă întotdeauna astm sau BPOC. Respirația îngreunată, denumită în termeni științifici DISPNEE, alături de tusea neproductivă, reprezintă două dintre pricipalele simptome ale fibrozei pulmonare idiopatice (FPI). Și sunt două simptome ce apar precoce. 47% dintre bolnavii de FPI acuză dificultăți de respirație cu cel puțin 2 ani înainte de diagnostic.

Conform unui studiu realizat de Universitatea din Nottingham, dispneea reprezintă cel mai frecvent simptom în FPI.

Sursa foto – Pinterest

Un sondaj internațional realizat de Boehringer Ingelheim cu ocazia zilei Mondiale a Bolilor Rare din 2016 și-a propus să dea voce experiențelor a peste 500 de pacienți cu FPI din 20 de țări.

1 din 3 persoane afirmă: „Atunci când mă gândesc la FPI mă gândesc la respirație îngreunată”

33% dintre respondenți sunt de părere că dispneea le influențează cel mai mult calitatea vieții.

Se consideră, de cele mai multe ori, în aceste cazuri că tulburările de respirație se datorează condiției fizice precare sau vârstei avansate deoarece FPI este o boală ce apare mai frecvent la bătrâni.

Țesutul cicatricial care apare în FPI împiedică transferul oxigenului din aerul care ajunge în plămâni, mai departe în sânge. Senzația de lipsă de aer apare din cauza nivelului scăzut de oxigen în sânge, drept un răspuns involuntar determinat de creier atunci când nivelul dioxidului de carbon crește și nivelul oxigenului scade.

Pierderea elasticității și modificarea structurii țesutului normal determină alterarea ireversibilă a funcției pulmonare și deces cel mai frecvent prin insuficiență respiratorie în 3-5 ani.

Deși severitatea dispneei tinde să aibă un traiect ascendent, există momente imprevizibile în viața pacienților. FPI se caracterizează prin pusee de exacerbări acute ale bolii care pot afecta orice pacient în orice moment. Ele pot dura chiar și câteva zile și necesită tratament în regim de urgență.

1 din 4 persoane afirmă: „ Cel mai greu e să nu pot face lucrurile pe care le făceam înainte”

În stadiile avansate, dispneea afectează pacienții în activități cotidiene, vobitul la telefon, mâncatul sau realizarea unor respirații complete în repaus.

Lipsa ventilației corespunzătoare și teama unui nou atac pot provoca anxietate pacienților. Mai mult decât atât, se dezvoltă un cerc vicios – anxietatea poate amplifica percepția lipsei de aer. Astfel, depresia si anxietatea devin factori suplimentari care agraveaza dispneea.

Pacientii cu FPI evită activitățile care pot provoca dispnee din cauza temerilor asociate unei posibile exacerbări Sursa foto: British Lung Foundation

Cum se evaluează disfuncția ventilatorie în FPI?

FPI este o boală restrictivă. Evaluarea disfuncției respiratorii se realizează prin spirometrie, o tehnică prin care se măsoară capacitățile și volumele pulmonare. FEV 1 reprezintă un parametru important pentru cei cu fibroză pulmonară, pentru a evalua starea plămânilor. Acest parametru reprezintă cantitatea maximă de aer pe care o expirăm forțat din plămân într-o secundă.

Capacitatea vitală forțată (CVF) este un alt parametru, similar FEV, reprezentând cantitatea totală de aer eliminată într-un expir forțat. FPI reduce atât aerul care poate fi expirat într-o secundă (FEV1) dar și CVF.

Mai jos puteți urmări ce înseamnă respirația îngreunată pentru o pacientă cu FPI

Articole similare

Leave a Comment

Your email address will not be published.