#EHFG2019. INTERVIU. Bogi Eliasen, Health Futurist, Copenhagen Institute for Future Studies: „Genomica reprezintă o parte cheie în viitorul medicinei personalizate”
Digitalizarea și personalizarea modelează tot mai mult fiecare aspect al asistenței medicale, de la modul în care pacienții caută servicii până la modul în care guvernele susțin sănătatea cetățenilor. Cum pot sistemele de sănătate actuale să țină pasul cu schimbarea de paradigmă adusă de digitalizare? Cum poate fi evaluată și îmbunătățită deschiderea sistemelor naționale către utilizarea de date?
La aceste întrebări a răspuns sesiunea intitulată „The digital future of healthcare” (Viitorul digital al îngrijirilor în sănătate), unde participanții au primit informația direct de la experți de vârf din domeniul sănătății digitale la nivel european. Moderatorul acestei sesiuni din cadrul Forumului European de Politici de Sănătate Publică Gastein 2019 a fost Bogi Eliasen, Health Futurist, Copenhagen Institute for Future Studies.
Acesta a acordat un interviu pentru Raportuldegardă.ro, cu privire la provocările digitalizării din sistemele de sănătate.
B.E: Am discutat în cadrul acestei sesiuni despre cum putem colabora pentru a aduce partea digitală în viitorul sistemelor de sănătate, care, de asemenea, va fi mai personalizat decât îl știm astăzi. Am utilizat în această inițiativă un Indice de Sustenabilitate a Sănătății și încercăm să fim atenți și la datele din jurul sistemelor de sănătate: cum putem compara și cum putem învăța din cele mai bune practici. Însă următoarea bătălie mare pe care trebuie să o purtăm este cu ceea ce se întâmplă atunci când începem să utilizăm datele în sistemele digitale din ce în ce mai mult, începem să utilizăm cunoștințele furnizate de acestea, iar dacă vrem să avansăm către sisteme mai personalizate, vom avea nevoie de dovezi bazate pe sănătate, dar cum facem asta?
Ar trebui să fim conștienți însă și de importanța acestor date pentru sistemele de sănătate: un lucru este că vedem aplicațiile digitale și date utilizate mult mai mult în afara sistemelor de sănătate, decât le vedem utilizate în interiorul sistemelor de sănătate, dar există mai multe aspecte cu privire la asta. În primul și în primul rând, producem o mulțime de date în multe țări, unele produc mai puțin, dar nu utilizăm datele produse, așa că trebuie să ne întoarcem și să ne concentrăm cu adevărat pe modul în care putem utiliza aceste date pentru rezultate mai bune, dar mai înseamnă și că trebuie să privim costurile de sănătate ca fiind o investiție, și nu ca pe niște costuri bugetare. Înseamnă că trebuie să schimbăm abordarea pe un singur an către o abordare pe întreaga durată a vieții, astfel încât prevenția chiar să fie rentabilă. Și nu este vorba doar despre datele clinice, ci și despre datele legate de lifestyle, legate de comportamente, cum putem combina aceste lucruri și trebuie să oferim instrumentele potrivite fiecărui individ, pentru că la final, dacă vrei sănătate personalizată, o parte din responsabilitate trebuie să fie a persoanei, dar ca națiuni, noi trebuie să le oferim opțiunile și instrumentele potrivite pentru a le utiliza.
Care este rolul genomicii în viitorul medicinei personalizate, cât de importantă este această ramură?
B.E: Genomica reprezintă o parte cheie în viitorul medicinei personalizate. Nu reprezintă întreaga medicină personalizată, dar reprezintă o parte cheie; aceasta este noua setare biologică pe care o vom utiliza ca bază de pornire. M-am focusat asupra Europei de Est deoarece trebuie să ne dăm seama cum facem lucrul ăsta pe modelul est-european, și ar fi bine dacă țările Europei de Est ar putea avea programe naționale genomice, dar este probabil și mai important că țările est-europene, unele sau toate, au început să colaboreze și să își dividă responsabilitățile.
În primăvara anului 2019 am lucrat cu autoritățile și liderii de opinie din cele 4 țări nordice importante: Suedia, Norvegia, Finlanda și Danemarca, iar colaborarea a fost bazată pe care este viitorul sănătății și cum poți avea o paradigmă în sănătate, care este potrivită pentru sistemul de sănătate, aceasta însemnând că dacă este digital sau genomic, cum putem alinia aceste lucruri. Deci această inițiativă trebuie să meargă dincolo de interesele naționale și să fie mai colaborativă, deoarece avem nevoie de populații mari și mai mult decât atât, trebuie să aibă o valoare bazată pe economie, ca să poți avea rezultate, dar trebuie să aibă și valori pe care le putem utiliza în dezvoltarea de noi tehnologii. Și am mai căzut de acord asupra faptului că avem nevoie să avem 5-5 aspiration, deci jumătate din buget ar trebui să fie pentru tratament, jumătate pentru prevenție și avem și niște valori de bază pe care bazăm această idee, dar este de asemenea foarte important să menționăm aici că dacă vrem să avem un rol european în această eră în care vedem o mulțime de avansuri în Asia și în America de Nord, mai ales US, ar trebui să creăm cadrul potrivit.
Citește și:
- #EHFG2019. INTERVIU. Prof. Dr. Cristiana Oprea, despre provocările în managementul infecției HIV la nivel european și ghidul EACS Standards of Care
- #EHFG2019. INTERVIU. Boris Azaïs, director Public Policy Europe & Canada MSD, despre inițiativa „Nobody left outside”: Accesul comunităților marginalizate la servicii medicale
- #EHFG2019. INTERVIU. Alexander Roediger, președintele EFPIA Oncology Platform, despre Planul European de Control al Cancerului: „Inovația la care pacienții nu au acces nu este inovație”