Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

#ESCCongress: 7 din 10 cazuri de boli cardiovasculare sunt asociate cu factori de risc modificabili

mm
06 Sep 2019
4344 Views

Aproximativ 7 din 10 cazuri de boli cardiovasculare (CV) pot fi explicate de factori de risc precum hipertensiunea arterială, nivelul scăzut al educației, fumatul, dislipidemia, obezitatea abdominală, forța musculară și activitatea fizică reduse, diabetul, depresia și poluarea aerului, toate acestea putând fi modificate. Acestea sunt cele mai noi rezultate ale studiului PURE, realizat în 21 de state, prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie, Paris 2019 și publicat în The Lancet.

Factori de risc modificabili în bolile cardiovasculare

https://www.instagram.com/europeansocietyofcardiology/

Estimările globale anterioare făcute pe tema impactului factorilor de risc modificabili asupra bolilor CV și decesului au arătat date din diverse studii, cu diferite metodologii și rezultate, care au fost realizate în țările cu un venit crescut din Vest. Sunt necesare, însă, date și din alte regiuni, dat fiind faptul că 80% din bolile cardiovasculare din lume apar în țările cu venituri medii și scăzute și din afara Americii de Nord sau a Europei de Vest.

abonare

Studiul PURE (The Prospective Urban Rural Epidemiology) a evaluat factori de risc multipli și a implicat simultan persoane din 900 de comunități.

Acesta a inclus peste 155 000 de adulți cu vârste între 35 și 70 de ani fără boli CV la momentul includerii în studiu, din țări cu venituri mari, medii și scăzute, de pe cinci continente. Cercetătorii au analizat asocierea a 14 factori de risc potențial modificabili cu mortalitatea și bolile CV majore: deces de cauză cardiovasculară, infarct miocardic (IM), accident vascular cerebral (AVC) sau insuficiența cardiacă, pe o perioadă de 10 ani.

Cei 14 factori de risc au fost: hipertensiunea arterială (HTA), obezitatea abdominală, nivelul primar sau chiar mai scăzut al educației , fumatul de tutun, dislipidemia, diabetul, poluarea aerului în gospodării prin utilizarea combustibilului solid pentru gătit, slăbiciunea musculară, activitatea fizică redusă, dieta săracă, depresia, consumul excesiv de alcool, consumul de sare de peste 6 grame pe zi.

Vârsta medie a populației a fost de 50 de ani și 58% au fost femei. Proporțiile de participanți din țările cu venituri mari, medii și scăzute au fost de 11%, 66%, respectiv 23%. De-a lungul a aproximativ 10 ani au fost raportate 10.234 decese și 7.980 cazuri de boli CV majore, dintre care 3.559 au prezentat IM, iar 3.557 AVC.

Rezultatele au fost următoarele:

  • 13 factori de risc au fost prezenți în aproximativ 70% din cazurile de boală CV
  • Cea mai mare contribuție a avut-o HTA (25%), urmată de obezitatea abdominală (8,4%), educația precară (8,1%), fumatul (6,8%) și dislipidemia (6,5%)
  • HTA a fost un factor de risc mai mare pentru AVC decât pentru IM.  În plus, poluarea aerului s-a adăugat riscului de boală cardiovasculară.

Rezultatele au arătat de asemenea că o educație precară este cel mai important factor de risc pentru deces.

Cei 13 factori de risc au fost identificați în 72% din cazurile de decese, cu o contribuție crescută a educației precare (16%), fumatului (11%), hipertensiunii arteriale (10,9%), poluării locuințelor (8,4%), dietei sărace (7,9%) și slăbiciunii musculare (7,6%).

Impactul forței musculare scăzute, al educației deficitare și al poluării nu este suficient de apreciat”, a declarant principalul investigator al studiului, Prof. Salim Yusuf, de la Universitatea McMaster, Hamilton, Canada.

Asocierea cu majoritatea factorilor de risc a fost în general asemănătoare între țările cu venituri scăzute, medii și mari. Contribuția unor factori de risc la apariția bolilor cardiovasculare și decese a variat și în funcție de prezența respectivului factor de risc în populația de studiu, ca de exemplu fumatul, obezitatea, educația și poluarea interioară a locuințelor prin utilizarea combustibilului solid.” – Prof. Salim Yusuf

Prof. Salim Yusuf a adăugat, de asemenea, că un aport crescut de sare contribuie doar modest la apariția bolilor CV și la riscul de deces.

„Rezultatele studiului nostru asupra consumului de sare sunt în concordanță cu majoritatea studiilor mari care au examinat asocierea dintre consumul de sare și bolile CV sau decesul și nu susține ideea că un consum chiar redus de sare ar fi dăunător. Doar consumul de peste 6 grame pe zi are efecte adverse.

Acesta a explicat și necesitatea modificării obiceiurilor alimentare. Se recomandă un consum mai mare de fructe și legume și un consum moderat de nucifere, lactate și carne roșie neprocesată.

Legat de influența educației Prof. Salim Yusuf a mai adăugat:

„Educația redusă este un marker al statusului socioeconomic, dar reflectă și cunoștințele asupra îngrijirii propriului organism și asupra accesului la sistemul de sănătate.”

Un număr mic de factori de risc pot fi asociați multor cazuri de boli cardiovasculare și decese înregistrate la adulți. Deși la nivel global aceștia contează, importanța lor variază în diverse țări. Astfel, abordarea prevenției trebuie ghidată după principii generale, dar adaptată în contextul individual al populațiilor.

Autorul studiului a concluzionat:

Indiferent de locul în care trăiți, sunt câteva măsuri ce pot fi luate pentru a reduce substanțial riscul de IM sau AVC. Acestea includ: evitarea tutunului, controlul presiunii arteriale și al colesterolului, activitatea fizică și îmbunătățirea forței musculare, dieta echilibrată bogată în fructe și legume, dar ce conține și cantități moderate de nucifere, pește, carne neprocesată și produse lactate.”

Citește și:

 

 

Leave a Comment

Your email address will not be published.