Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#ESCCongress. Aspirina nu a redus apariția infarctului și AVC în studiul ARRIVE

mm
01 Sep 2018
5582 Views

Rezultatele studiului ARRIVE (Aspirin to Reduce Risk of Initial Vascular Events), prezentate în cadrul Congresului European de Cardiologie 2018 și publicate în The Lancet, sunt rezervate cu privire la administrarea zilnică a aspirinei, ca modalitate de prevenție a unui prim atac de cord sau accident vascular cerebral. Studiul a urmărit evaluarea eficacității și siguranței aspirinei la pacienții cu risc moderat de boli cardiovasculare.

Profesorul J. Michael Gaziano, cercetătorul principal al Brigham and Women’s Hospital din Boston, Statele Unite ale Americii, a declarat: “Aspirina nu a redus apariția evenimentelor cardiovasculare majore în acest studiu. Cu toate acestea, au existat mai puține evenimente decât era de așteptat, sugerând că pacienții prezentau un risc cardiovascular scăzut. Acest lucru s-ar putea datora faptului că unii participanți luau medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale și a lipidelor, ceea ce i-a protejat de boală”.

Beneficiile aspirinei (acid acetilsalicilic) în prevenirea evenimentelor secundare în cazul bolilor coronariene și cerebrovasculare sunt bine stabilite și cunoscute. Mai mult de 200 de studii care implică peste 200.000 de subiecți susțin utilizarea aspirinei în doze mici la pacienții cu infarct miocardic sau accident vascular cerebral anterior. Cu toate acestea, utilizarea aspirinei pentru prevenirea evenimentelor primare este controversată, cu rezultate contradictorii în studiile anterioare și recomandări pentru și împotriva utilizării sale în ghidurile internaționale. Recomandările contra utilizării aspirinei precizează riscul crescut de sângerare majoră.

abonare

Studiul ARRIVE a evaluat impactul aspirinei administrate zilnic asupra atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale și a sângerărilor, la o populație cu risc moderat de apariție a unui prim eveniment cardiovascular.

Riscul moderat a fost definit ca un risc de 20-30% pentru un eveniment cardiovascular în zece ani. Studiul a inclus persoane fără istoric de evenimente vasculare, cum ar fi accident vascular cerebral sau atac de cord. Bărbații aveau cel puțin 55 de ani și doi sau patru factori de risc cardiovascular, în timp ce femeile aveau cel puțin 60 de ani, cu trei sau mai mulți factori de risc. Vârsta medie a participanților a fost de 64 ani, iar 30% dintre subiecți au fost femei. Factorii de risc au inclus fumatul, nivelul crecut de lipidele și tensiunea arterială ridicată.

Studiul a înrolat un total de 12.546 de participanți din Marea Britanie, Polonia, Germania, Italia, Irlanda, Spania și Statele Unite ale Americii. Participanții au fost repartizați aleatoriu pentru a primi zilnic câte o tabletă de 100 mg aspirină cu acoperire enterică sau placebo. Aceștia au fost urmăriți timp de 60 de luni. Obiectivul primar al studiului a fost determinarea timpului până la prima apariție a unui deces cardiovascular, infarct miocardic, angină instabilă, accident vascular cerebral și atac ischemic tranzitoriu.

Pentru analiza privind intenția de tratament, care analizează evenimentele în funcție de tratamentul alocat, obiectivul primar a apărut la 269 (4.29%) persoane din grupul tratat cu aspirină comparativ cu 281 (4.48%) în grupul tratat cu placebo (rată de risc [HR] 0.96, interval de încredere 95% [CI] 0.81-1.13, p = 0.60). În cadrul analizei per-protocol, care evaluează evenimente numai într-un subgrup compatibil al populației de studiu, obiectivul primar a apărut la 129 (3.40%) participanți din grupul tratat cu aspirină față de 164 (4.19%) în grupul tratat cu placebo (HR 0.81, 95% CI 0.64-1.02, p = 0.0756).

În analiza per-protocol, aspirina a redus riscul infarctului miocardic total și nonfatal (HR 0.53, CI 95%, 0.36-0.79, p = 0.0014, HR 0.55, 95% CI 0.36-0.84, p = 0.0056). Reducerea riscului relativ al infarctului miocardic în grupul de aspirină a fost de 82.1% și respectiv 54.3% în grupurile de vârstă 50-59 și respectiv 59-69 de ani.

Toate analizele de siguranță au fost efectuate în conformitate cu intenția de tratament. Sângerările gastrointestinale, care au fost în general ușoare, au apărut la 61 (0.97%) persoane din grupul tratat cu aspirină comparativ cu 29 (0.46%) în grupul tratat cu placebo (HR 2.11, 95% CI 1.36-3.28, p = 0.0007). Incidența globală a evenimentelor adverse a fost similară între grupurile de tratament. Reacțiile adverse legate de consumul de medicamente au fost mai frecvente în grupul tratat cu aspirină (16.75%) comparativ cu grupul tratat cu placebo (13.54%), ponderea cea mai frecventă fiind indigestia, sângerările nazale, boala de reflux gastroesofagian și durerea abdominală superioară.

Profesorul Gaziano a declarat: “Participanții care au luat aspirină au avut tendința de a suferi mai puține atacuri de cord, în special cei cu vârsta cuprinsa între 50 și 59 de ani, dar acest tratament nu a avut niciun efect asupra riscului de accident vascular cerebral. Așa cum era de așteptat, ratele de sângerare gastrointestinală și alte sângerari minore au fost mai mari în grupul tratat cu aspirină, dar nu a existat nicio diferență în evenimentele hemoragice fatale între cele două grupuri de studiu.”

Deși nu s-a observat o reducere generală a obiectivului primar, rezultatele studiului ARRIVE sunt, în general, în concordanță cu multe alte studii anterioare, care au demonstrat beneficiile aspirinei în tratamentul acut al evenimentelor cardiovasculare. Cu toate acestea însă, utilizarea aspirinei rămâne o decizie care ar trebui să implice o discuție atentă între medic și pacient.

“Decizia de a folosi aspirină pentru protecția împotriva bolilor cardiovasculare trebuie făcută în urma consultării cu un medic, luând în considerare toate riscurile și beneficiile potențiale“, a concluzionat profesorul Gaziano.

Citește și: