Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

#ESCCongress. Depresia la personalul medical. „Asigurați-vă propria mască de oxigen înainte de a ajuta pe altcineva”

mm
04 Sep 2019
438 Views

Persoanele care se ocupă de îngrijirea supraviețuitorilor unui accident vascular cerebral și care prezintă semne de depresie au un risc crescut de a dezvolta propriile probleme de sănătate. Studiul a fost prezentat în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie 2019.

Aceste concluzii evidențiază importanța menajării sănătății mintale a personalului din sistemul de sănătate și amintesc de îndemnul de siguranță al companiilor aeriene: „Asigurați-vă propria mască de oxigen înainte de a ajuta pe altcineva”.

abonare

„Îngrijirea unui bolnav devine o activitate din ce în ce mai întâlnită și foarte solicitantă. Trebuie acordată mai multă atenție la gestionarea timpurie a simptomelor depresive la persoanele care au grijă de un bolnav. Acestea trebuie să realizeze că grija de sine nu este un act egoist” – a declarat autorul principal al studiului, Prof. Misook L. Chung, de la Universitatea din Kentucky College of Nursing din Statele Unite ale Americii.

Accidentul vascular cerebral reprezintă o cauză principală a dizabilității de lungă durată în întreaga lume, având un impact semnificativ asupra membrilor familiei pacientului. Îngrijirea pacientului, care include asistarea bolnavului în activitățile cotidiene, precum mâncatul, mersul la baie, îmbrăcatul, dar și pregătirea meselor, organizarea locuinței și supravegherea tratamentului medical, poate deveni un loc de muncă cu normă întreagă – cu o componentă emoțională profundă.

Congresul Societății Europene de Cardiologie 2019

Ediția din acest an a Congresului Societății Europene de Cardiologie are loc la Paris, în perioada 31 august-4 septembrie 2019. Sursa: Facebook European Society of Cardiology

Rezultatele studiului

Acesta este primul studiu longitudinal care abordează problema simptomelor depresive persistente și efectul acestora asupra sănătății fizice, precum și modificări ale stării de sănătate ale persoanei îngrijitoare, în primul an de asistență a unui pacient care a suferit un accident vascular cerebral. Participanții au completat chestionarele atât la șase-zece săptămâni după ce pacientul a fost externat din spital, cât și un an mai târziu.

„Studiul a înrolat un număr de 102 îngrijitori, cu o vârstă medie de 58 de ani, dintre care două treimi au fost femei. Aproximativ 70% dintre aceștia erau soțul/soția pacientului, restul fiind alți membri ai familiei sau, mai rar, prieteni de familie” – a declarat autorul studiului, Prof. Rosemarie King, fost profesor la Northwestern University School of Medicine din Chicago, Illinois, SUA.

Proporția generală a persoanelor care au raportat simptome de depresie, cum ar fi apetitul slab sau dificultăți de concentrare, a scăzut ușor pe parcursul studiului: 32,4% față de 30,4%. Mai mult de jumătate dintre participanți (57,8%) au declarat că nu au întâmpinat probleme de sănătate mintală, dar 20,6% (sau unul din cinci respondenți) au suferit simptome depresive persistente în primul an de îngrijire a bolnavului.

Sănătatea mintală a persoanelor cu semne cronice de depresie a fost strâns corelată cu sănătatea lor fizică. O treime dintre participanții la studiu au raportat o stare de sănătate adecvată sau precară după un an, în timp ce 43% au considerat că starea lor de sănătate s-a deteriorat. În comparație cu indivizii care nu prezentau semne de depresie, cei cu simptome depresive au avut șanse de șapte ori mai mari să raporteze probleme cu sănătatea lor fizică, după un an de îngrijire a pacienților care au suferit un accident vascular cerebral. De asemenea, persoanele care s-au confruntat cu simptome persistente de depresie în timpul primuli an de îngrijire a bolnavului au întâmpinat dificultăți în îndeplinirea îndatoririlor, au raportat funcționarea deficitară a relațiilor familiale și un sprijin interpersonal redus.

Concluziile acestui studiu sugerează necesitatea urmăririi pe termen lung a stării de sănătate a persoanelor care îngrijesc bolnavi. Managementul timpuriu al stărilor depresive ar putea fi benefic pentru aceste persoane.

„Nu acordăm suficientă atenție sănătății îngrijitorilor. Ar trebui să existe programe care să includă managementul simptomelor depresive pentru aceste persoane. În acest sens, terapia cognitiv-comportamentală este promițătoare pentru un îngrijitor, deoarece îl învață cum să gestioneze mai bine situația pacientului, dar și propriile emoții” – a adăugat Prof. Chung.

O limitare a acestui studiu este aceea că cercetătorii nu au urmărit rezultatele medicale primare ale îngrijitorilor, cum ar fi diagnosticarea unor boli fizice. În schimb, aceștia s-au bazat pe auto-rapoartele subiective ale participanților referitoare la starea lor de sănătate și modificările apărute. În plus, o treime dintre participanții au abandonat studiul la un moment dat. De aceea, sunt necesare studii pe termen lung, care să includă măsuri obiective privind starea de sănătate a îngrijitorilor.

Citește și: