#ESCCongress. Noul ghid european pentru tromboembolismul pulmonar. Recomandări pentru diagnostic corect și management optim
Noul ghid al Societății Europene de Cardiologie (ESC) pentru managementul tromboembolismului pulmonar a fost publicat astăzi în revista European Heart Journal și prezentat în cadrul ediției 2019 a Congresului European de Cardiologie. Ghidul a fost elaborat în asociere cu Societatea Europeană pentru boli Respiratorii (ERS).
Embolia pulmonară acută este a treia cauză cardiovasculară de deces la nivel european, după infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, provocând peste 350.000 de decese anual. Tromboembolismul pulmonar (TEP) se produce atunci când un tromb (cheag de sânge), cel mai frecvent de la nivelul unei vene profunde, se desprinde și ajunge la nivelul plămânilor unde se blochează la nivelul unui vas de sânge. Originea trombilor este reprezentată în 90% din cazuri de trombozele venoase ale membrelor inferioare.
Fenomenul este favorizat de lezarea peretelui vascular, încetinirea fluxului sanguin (stază venoasă) sau creșterea vâscozității sângelui (hipercoagulabilitate). Factori de risc pentru TEP sunt: traumă majoră, proteză de șold sau a genunchiului, fracturi, repaus prelungit la pat, imbolizare prelungită, cancer, utilizarea de anticoncepționale orale și sarcina.
“Mulți pacienți cu embolie pulmonară acută decedează înainte de a primi tratament adecvat fie pentru că diagnosticul este omis, fie deoarece severitatea situației este subestimată. Acest lucru se întâmplă din cauza heterogenității simptomelor, precum dispnee și durere în piept, prezente și în alte afecțiuni”, a declarat Prof. Dr. Stavros Konstantinides, Chairperson of the guidelines Task Force, Centre for Thrombosis and Haemostasis, Johannes Gutenberg University Mainz.
Noul ghid oferă un algoritm de diagnostic al TEP, care începe cu suspiciunea clinică ridicată de simptomatologie, combinată cu determinarea nivelului sanguin al D-dimerilor (crescut în prezenţa trombozei acute din cauza activării simultane a coagulării și a fibrinolizei). În funcție de severitate și de urgența cu care trebuie început tratamentul, se poate realiza o tomografie computerizată (CT) pentru a vizualiza vasele de sânge, sau ecografie cardiacă.
“Obiectivul este de a stabili diagnosticul cât mai repede și mai sigur posibil, astfel încât să poată fi începută terapia salvatoare de viață și să poată fi prevenit pasajul altor trombi la nivelul plămânilor”, a afirmat Prof. Dr. Guy Meyer, Co‐Chairperson of the guidelines Task Force, Hôpital Européen Georges-Pompidou, Paris.
Există noi criterii pentru a diferenția trombii pulmonari proaspeți de obstrucțiile cronice din cadrul hipertensiunii pulmonare tromboembolice cronice pe baza imaginilor de la CT. Diferențierea este importantă deoarece atitudinea terapeutică diferă.
Medicamentele anticoagulante favorizează dizolvarea cheagului și repermeabilizează vasul de sânge obstruat. În anumite situații, trombul trebuie îndepărtat de urgență cu ajutorul medicamentelor trombolitice, prin cateter sau chirurgical. Ghidul oferă indicații pentru aprecierea severității emboliei pulmonare coroborând datele clinice, imagistice și de laborator, iar în funcție de severitate se va alege abordarea terapeutică optimă: necesitatea trombolizei medicamentoase, interventionale sau chirurgicale.
Pacienții oncologici care suferă un episod de embolie pulmonară necesită o abordare terapeutică individualizată, pentru care se găsesc recomandări în noul ghid. Aceștia prezintă risc crescut de recurentă și necesită frecvent anticoagulare pe termen nedefinit.
Embolia pulmonară este o cauză importantă de mortalitate maternă în țările dezvoltate, deoarece diagnosticul este îngreunat de simptomatologia care se suprapune cu cea prezentă în mod normal în sarcină. Recomandările noi subliniază modul de diagnostic și tratament la femeia însărcinată.
Noul ghid prezintă indicațiile de externare a pacienților și de tratare în regim ambulatoriu. În plus oferă recomandări pentru durata tratamentului anticoagulant utilizat în fază acută, dar și ulterior pentru a preveni riscul de recidivă. Cu toate acestea, medicamentele anticoagulante se asociază cu risc crescut de sângerare, motiv pentru care durata profilaxiei și aprecierea balanței riscuri / beneficii sunt aspecte importante.
Ghidul din 2019 pune accentul pe rolul abordării multidisciplinare a pacientului cu TEP după faza acută, pe termen lung. Echipa trebuie să fie formată din medici, asistente și alte cadre medicale, care să ușureze tranziția pacienților de la spital la domiciliu, astfel încât să se asigure o calitate bună a vieții pe termen lung.
Sfaturi practice pentru pacienți:
- Să cunoască situațiile și afecțiunile care predispun la embolie venoasă.
- În cazul în care au risc crescut de embolie pulmonară sau tromboză venoasă profundă sau au mai avut un episod în antecedente și se află internați în spital pentru o altă problemă de santate, să întrebe medicul despre prevenția trombozei.
- În cazul în care au cel puțin un factor de risc și resimt dispnee (respirație dificilă), durere în piet sau disconfort, stare de amețeală, să anunțe imediat medicul și să se prezinte la spital.
- Dacă au avut un episod acut de embolie pulmonară și primesc profilaxie anticoagulantă, să se prezinte la medic pentru control și să raporteze eventuale sângerări, modificarea stării generale sau prezența oricărui alt simptom.
Citește și:
- #ESCCongress. Prelungirea tratamentului anticoagulant oral după externare reduce trombozele non-fatale, dar nu are impact asupra trombozelor fatale
- Rivaroxaban, disponibil în România pentru noua indicație de prevenție a evenimentelor aterotrombotice
- Noul ghid AHA/ACC 2019 pentru prevenția primară a bolii cardiovasculare. Care sunt modificările aduse?