Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Fibroza pulmonară idiopatică: 50% dintre pacienți suferă și de depresie, iar 60% și de anxietate

mm
15 ian. 2018
1885 Views

Pentru un pacient cu fibroza pulmonară idiopatică, fiecare respirație este o provocare, o provocare ce nu se traduce doar la nivel fizic. Boala are un impact psihologic semnificativ.

Fibroza pulmonară idiopatică este o boală cronică, ireversibilă, cu un prognostic la fel de sumbru ca în cazul cancerului. 50% dintre pacienți nu supraviețuiesc mai mult de 2-3 ani de la diagnostic. Alături de speranța de viață scăzută și limitarea activităților cotidiene, depresia și anxietatea afectează semnificativ calitatea vieții și implicit prognosticul pacienților cu fibroză pulmonară idiopatică.

Sursa foto – Lungs at Work

Dacă în cazul BPOC se cunoaște foarte bine faptul că depresia și anxietatea influențează negativ progresul bolii, accentuând dispneea, scăzând capacitatea de a efectua efort fizic, crescând gradul diazbilităților fizice și mortalitatea, în cazul FPI au existat date insuficiente în acest sens.

Cu toate acestea, subiectul FPI devine din ce în ce mai studiat în ultima vreme iar cercetătorii coreeni de la Seoul National University Hospital și Seoul National University Bundang Hospital au evaluat impactul anxietății și depresiei asupra calității vieții pacienților cu FPI printr-un studiu care a fost recent publicat în revista Plos One.

Studiul arată că între 24,3 % și 49,2% dintre bolnavi suferă de depresie și până la 60% se confruntă cu anxietatea.

Studiul de față este primul studiu prospectiv care investighează efectele depresiei și anxietății asupra evoluției clinice a pacienților, luând în considerare mortalitatea și rata spitalizărilor.

112 pacienți cu FPI au fost incluși în studiu și urmăriți timp de 23 de luni. S-a observat că 25,9% dintre pacienți au prezentat simptome sugestive pentru depresie și 21,4% au avut simptome de anxietate. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative în ceea ce privește vârsta, sexul, date demografice, fumatul, testele funcționale pulmonare și scorurile de dispnee între pacienții cu semne și simptome de depresie/anxietate și pacienții fără aceste acuze.

Pacienții au completat St. George’s Respiratory Questionnaire (SGRQ), un chestionar folosit pentru evaluarea calității vieții pacienților cu boli respiratorii obstructive din punct de vedere social. Bolnavii de FPI care prezintă depresie au avut scoruri de 1,8 mai mari comparativ cu alți pacienți. Scorurile SGRQ au fost de 1,7 ori mai mari și la cei cu anxietate. Sunt încă necesare studii care să evalueze efectul tratamentului cu antidepresive și anxiolitice.

„Descoperirile noastre arată că depresia și anxietatea sunt relativ comune la pacienții cu FPI. Acest studiu demonstreză că cele două influențează semnificativ calitatea vieții bolnavilor.” – investigatorii studiului, de la Seoul National University Hospital

Un sondaj global realizat de Boehringer Ingelheim a arătat dificultăţile emoționale și practice cu care se confruntă persoanele cu fibroză pulmonară idiopatică (FPI). Pacienții sunt afectați de sentimente de anxietate, teamă, nesiguranță și deznădejde, precum și de o limitare a activităților zilnice.

Lipsa ventilației corespunzătoare și teama unui nou atac pot provoca anxietate pacienților. Mai mult decât atât, se dezvoltă un cerc vicios – anxietatea poate amplifica percepția lipsei de aer. Astfel, depresia si anxietatea devin factori suplimentari care agraveaza dispneea. De asemenea, tusea cronică determină epuizarea fizică și afectează activitățile de zi cu zi.

Un alt sondaj, EXPLORE, s-a axat pe nevoile, experiențele și impactul emoțional asociat cu FPI. 93% dintre pacienți percep tusea ca pe un simptom inconfortabil și rușinos pentru că nu îl pot controla. 52% dintre pacienți se simt frustrați în legătură cu procesul de diagnosticare.

Psihoterapia cognitiv comportamentală (PCC) poate fi o soluție în aceste cazuri. S-a demonstrat că PCC a scăzut gradul de anxietate și a redus depresia la pacienții cu BPOC și alte boli cronice.

Echipa care a realizat studiul coreean susține:

„Din moment ce depresia și anxietatea au o prevalență mare și influențează calitatea vieții pacienților cu FPI, datele acumulate până în prezent arată că bolnavii pot beneficia de psihoterapie cognitiv comportamentală și de consiliere oferite de specialiști”

Urmăriți mai jos cum descriu pacienții modul în care diagnosticul de FPI le-a schimbat viața:

Articole similare

Leave a Comment

Your email address will not be published.