#ILC2020. Obținerea unui tratament curativ pentru hepatita cronică B: noi agenți terapeutici se află în studii clinice

  • Health literacy



Pe zi ce trece se înregistrează noi progrese în vederea obținerii unui tratament curativ pentru pacienții cu hepatită B. Rezultate încurajatoare în acest sens provin din trei direcții terapeutice aflate în dezvoltare: țintirea producerii de proteine virale, țintirea Ag HBc și inducerea unui răspuns imun în prezența VHB.

Datele au fost prezentate în cadrul Congresului Internațional Digital de Hepatologie (DILC 2020) din acest an. Studiile care au urmărit aceste trei direcții terapeutice au ca scop obținerea unor terapii cu rol curativ în hepatita B cronică. Acestea s-au concentrat pe profilul de siguranță și tolerabilitatea noilor agenți, urmărind în același timp și progresul acestora în combaterea infecției cu VHB.

abonare

Deși sunt disponibile vaccinuri eficiente și tratamente de ultimă generație, hepatita B cronică reprezintă în continuare o povară, atât în rândul pacienților, cât și al sistemelor de sănătate. În prezent, sunt aprobate două clase de medicamente utilizate în tratarea hepatitei B cronice și anume: inhibitorii nucleozidici de revers transcriptază (NRTIs) și interferon alfa.

Congresul internațional de hepatologie studiul tratamentelor curative hepatita B
Trei direcții terapeutice se află în mod curent în dezvoltare: țintirea proteinei virale, țintirea proteinei de bază a virusului hepatitic B (VHB) și inducerea unui răspuns imun în prezența VHB

Cu toate că aceste terapii conduc la obținerea supresiei virale, foarte rar se întâmplă să conducă la completa vindecare a afecțiunii. Pentru vindecarea hepatitei B cronice, oamenii de știință consideră necesară eliminarea antigenului de suprafață a virusului hepatitic B (HBsAg), însă în mod curent nu există tratamente care să atingă acest rezultat.

Țintirea sintezei de proteine virale

Unii dintre noii agenți testați pentru vindecarea infecției cronice cauzate de virusul hepatitic B au avut ca scop țintirea sintezei proteinei virale Ag HBs, inhibând capacitatea virusului de a-și sintetiza componentele necesare replicării. În acest sens au fost realizate patru studii clinice, în prezent aflate în desfășurare, care au evaluat această strategie terapeutică fie folosind interferența ARN, fie oligonucleotide antisens.

Două dintre aceste studii au implicat o combinație de NRTIs cu o terapie inovatoare pe bază de ARN:

  • JNJ-3989 (dezvoltat de Arrowhead Pharmaceuticals/Janssen). Studiul a inclus 40 de pacienți cu hepatită B cronică, testând combinația NRTIs + JNJ-3989. Rezultatele au arătat o reducere inițială a nivelului de HBsAg în 97,5% din pacienți, această reducere fiind menținută și după 9 luni de la încetarea tratamentului în 56% din participanți.
  • VIR-2218 (dezvoltat de Vir Biotechnology, Inc./Alnylam Pharmaceuticals). Studiul a inclus 24 de pacienți cu hepatită B cronică, tratați cu NRTIs + VIR-2218 în diferite doze. Cea mai mare reducere a nivelului de HBsAg (în medie, cu 1,5 log10 IU/mL) s-a obținut în săptămâna 12, în rândul pacienților tratați cu o doză de 50 mg. Reducerea s-a menținut până în săptămâna 28, deși valoarea acesteia s-a modificat până la o scădere medie cu 1,0 log10 IU/mL.

În ceea ce privește efectele oligonucleotidelor asupra nivelului HBsAg, în cadrul congresului au fost prezentate două astfel de terapii:

  • ISIS505358/GSK3228836 (dezvoltat de Ionis Pharmaceuticals Inc./GlaxoSmithKline). A fost testată într-un studiu randomizat de fază II, administrat pacienților cu hepatită B cronică, tratați inițial sau nu cu NRTIs. Ambele subgrupe de pacienți au obținut rezultate semnificative, nivelul de Ag HBs fiind redus până în ziua 28. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în rândul pacienților tratați cu NRTIs, obținându-se o scădere cu 2,51 log10 IU/mL comparativ cu 1,56 log10 IU/mL, valoare obținută în cazul persoanelor netratate inițial cu NRTIs.
  • RO7062931 (dezvoltat de Roche). Oligonucleotida antisens GalNAc a fost testată într-un studiu de fază 1 care a inclus 59 de pacienți cu hepatită B cronică, tratați anterior cu NRTIs, pentru o perioadă de 4 săptămâni. S-a observat o scădere a nivelului Ag HBs, dependentă de doza administrată, cea mai mare reducere (0,5 log10 IU/mL) fiind observată la administrarea a 3 mg/kg corp în fiecare săptămână.

Țintirea proteinei de bază a virusului hepatitic B

O altă metodă de inhibare a virusului, studiată de oamenii de știință și prezentată în cadrul DILC 2020 a fost țintirea componentelor proteice ale virusului hepatitic B în mod direct.

Strategia a fost folosită într-un studiu care a implicat 26 de pacienți cu hepatită cronică B, Ag Hbe-negativ. În studiu, pe lângă continuarea tratamentului cu NRTIs, pacienții au fost randomizați pentru a primi noul inhibitor al proteinei de bază a virusului hepatitic B, ABI- H0731 (dezvoltat de Assembly Biosciences, Inc.) într-o cantitate de 3.300 mg o dată pe zi timp de 24 de săptămâni.

În săptămâna 24, medicamentul a produs o supresie virală semnificativă, însă fără o modificare cuantificabilă a nivelului de Ag Hbs.

„Dezvoltarea noilor medicamente terapeutice pentru infecția persistentă cu virus hepatitic B este unul dintre cele mai importante domenii de studiu în hepatologie. Cu atât de multe abordări diverse care conduc spre rezultate promițătoare privind declinul Ag HBs și chiar pierderea completă a acestuia, se pare că ne apropiem din ce în ce mai mult de dezvoltarea unui tratament cu potențial curativ” – afirmă Dr. Tobias Böttler, University Hospital Freiburg, Germany, membru al Comitetului de Conducere din cadrul EASL

Inducerea unui răspuns imun în prezența virusului hepatitic B

Inducând un răspuns imun complet al organismului în fața virusului este o altă metodă prin care oamenii de știință consideră că se poate atinge vindecarea afecțiunii.

Strategia a fost urmărită într-un studiu clinic de fază II, randomizat, care a analizat eficiența și profilul de siguranță a selgantolimod, un agonist al TLR8. Au fost incluși 39 de pacienți cu hepatită B cronică, supresați virologic, administrându-li-se 1,5 mg sau 3,0 mg de medicament o dată pe săptămână timp de 24 de săptămâni. Rezultatele au condus către un tratament bine tolerat.

În ceea ce privește nivelul AgHBs, în săptămâna 48 5% dintre participanți au înregistrat o scădere a acestui parametru, iar pentru 16% nu s-a detectat acest marker .

Citește și: