Detectarea depresiei direct din conversațiile uzuale, folosind inteligența artificială
În ultimii ani, învățarea automată (machine learning) a contribuit la diagnosticare, lucru care se poate observa și în cazul bolilor mintale. Inițial, modelele au fost dezvoltate pentru a detecta cuvintele și intonația care identificau depresia pe baza unor întrebări specifice. Aceste metode sunt exacte, dar limitate însă de modul și natura în care întrebările sunt adresate.
Într-o lucrare recent prezentată la conferința Interspeeh cercetătorii de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) au detaliat un model de rețea-neurală care identifică depresia cu ajutorul textelor sau înregistrărilor audio, fără a mai avea nevoie de informații suplimentare.
Pe viitor se dorește ca această metodă să fie folosită și în conversația naturală. Mai mult decât atât, o aplicație mobilă ar putea monitoriza textul și vocea unei persoane pentru a transmite alerte în cazul în care există un stres psihic, lucru util mai ales pentru persoanele care nu se pot deplasa din cauza distanței, a costurilor sau a lipsei de conștientizare a gravității situației.
“Primele indificii pe care le avem despre stara de spirit a unei persoane – adică dacă este fericită, încântată, tristă sau are o disonanță cognitivă – apar în discursul lor”, a declarat Tuka Alhaani, cercetător în cadrul CSAIL (Computer Science and Artificial Intelligence Laboratory).
James Glass, cercetator știintific în cadrul CSAIL adaugă că: “Tehnologia ar putea fi utilizată pentru a identifica stressul psihic din conversațiile ocazionale, din cabinetele medicale. În cazul în care pacienții vor vorbi diferit, modelele vor fi capabile să detecteze aceste schimbări. Acesta este un pas pentru a ajuta clinicienii”.
Inovația cheie a acestei tehnologii constă în detectarea unor modele adecvate, care sunt capabile să ofere diagnostice, fără a avea nevoie de informații suplimentare. Tuka Alhanai consideră că este un model “context-free”, deoarece nu mai există constrângeri în tipurile de întrebări pe care clinicienii le pun și, evident, nici în răspunsuri.
Alte modele au la baza un set de întrebari și sunt prezentate diferențele între răspunsurile unei persoane cu depresie și a uneia fără depresie.
În egală măsură, cercetătorii au folosit o tehnică numită modelare secvențială, care folosește prelucrarea și procesarea semnalelor vocale. Cu ajutorul acesteia, modelului i s-au adăugat informații text și audio atât de la persoanele sănătoase, cât și de la cele depresive. Cuvintele “supărat”, “încet” pot fi asociate cu semne directe ale depresiei, deoarece persoanele în cauză vorbesc mai încet, cu pauze între cuvinte.
“Modelul observă secvențele de cuvinte și poate determina dacă acestea sunt tipice pentru pacienții depresivi sau nu […] astfel, secvența se repetă și la alți pacienți și astfel se poate confirma diagnosticul”, a declarant Alhanai.
Această tehnică secvențială poate ajuta, de asemenea, la observarea modului în care boala progresează de-a lungul timpului.
Cercetătorii au instruit și au testat modelul pe un set de date ce conținea 142 de interacțiuni de la “Distress Analysis Interview Corpus”, care cuprindeau fișiere audio, text și video de la pacienții cu probleme mintale și de la agenți virtuali. Există o scală ce utilizează “personal health questionnaire” cu valori cuprinse între 0 și 27 indicând gradele de depresie. În urma testării, 28 de personae (20%) au fost diagnosticate cu depresie severă.
Modelului i s-au evaluat două caracteristici:
- Precizia – pentru a elimina posibilele erori – având un procent de 71%
- Recall – abilitatea de a își aminti evenimentele memorate – având un procent de 83%
Scorul mediu (luând în calcul posibilele erori) a fost de 77% în majoritatea testelor, lucru care confirmă rezultatele excepționale ale metodei.
Propunerile viitoare de dezvoltare constau în testarea metodei pe mai mulți subiecți cu diferite afecțiuni cognitive, cum ar fi demența.
Până acum diagnosticarea depresiei se realiza prin adresarea unor întrebări specifice pacienților legate de stilul de viață, starea de spirit sau istoricul medical, care duceau la identificarea stării psihice a pacientului.
Depresia este o stare de tristețe care persistă, de obicei, o perioadă mai lungă de timp având o evoluție lentă, dar cu repercusiuni foarte importante. În prezent există peste 2 milioane de români afectați de depresie, conform estimărilor.
Citește și:
- BREAKING NEWS. Succesul tratamentului depresiei: testul genetic care indică eficiența terapiei cu escitalopram
- STUDIU. Dieta vegetariană, asociată cu un risc mai crescut de depresie la bărbați
- Google lansează un instrument de screening al depresiei în populație