INTERVIU. Prof. Dr. Maria Moța: inhibitorii SGLT2 aduc schimbări majore în tratamentul diabetului zaharat

  • Health literacy



Riscul crescut de evenimente cardiovasculare aterosclerotice și insuficiență cardiacă este în continuare crescut la persoanele cu diabet zaharat tip 2, chiar și atunci când există un control bun al glicemiei, trigliceridelor și al greutății corporale. Mortalitatea cardiovasculară este principala cauză de deces în diabetul de tip 2.

Prof. Dr. Maria Moța, medic primar Diabet Nutriție și Boli de metabolism, ne-a acordat un interviu pe tema rezultatelor studiului DECLARE-TIMI 58, care a evaluat efectele de scădere a riscului cardiovascular și de protecție renală a unei noi generații de medicamente antihiperglicemiante – inhibitorii cotransportului sodiu-glucoză de tip 2 (SGLT2).

abonare
  • Care sunt cele mai importante rezultate ale studiului DECLARE-TIMI 58?

Asistăm la o schimbare de paradigmă în tratamentul diabetului zaharat de tip 2. Studiul DECLARE este al treilea studiu cu outcome cardiovascular (CV) care a evaluat grupa terapeutică a inhibitorilor cotransportorului sodiu-glucoză de tip 2 (SGLT2). Rezultatele acestui studiu ne arată o acțiune favorabilă semnificativă statistic comparativ cu lotul martor la pacienții diabetici spitalizați pentru insuficiență cardiacă (IC). Pacienții care au urmat tratament cu dapagliflozin au avut o rată semnificativ mai mică a riscului de IC și a spitalizărilor pentru IC. În plus, dapagliflozin a dovedit efect favorabil și asupra funcției renale prin prevenția deteriorării ratei filtrării glomerulare și a proteinuriei. Este un medicament care s-a folosit timpuriu în evoluția pacienților cu diabet. Vorbim așadar de o prevenție primară a insuficienței cardiace.

  • Ce date aduce în plus studiul DECLARE-TIMI 58 față de precedentele două studii pe această temă – EMPA-REG OUTCOME și CANVAS?

Noutatea pe care o aduce studiul DECLARE este profilul pacienților incluși. Este un studiu foarte complex și singurul derulat la pacienți care aveau în peste 60% din cazuri factori de risc CV, fără boală CV aterosclerotică, ceea ce se suprapune peste profilul pacienților diabetici din viața reală. Toate celelalte studii care au folosit medicamente din aceeași clasă, au inclus într-un procent mult mai mare pacienți cu afectare cardiacă preexistentă și cu funcție renală afectată.

  • Cum influențează aceste rezultate practica diabetologică?

Practica diabetologică va trebui să se schimbe. Avem rezultatele studiilor randomizate dar avem deja și un conses terapeutic al Asociației americane de diabet (ADA) și al Asociației Europene de diabet (EASD) care recomandă inhibitorii SGLT2 ca primă clasă terapeutică în cazul pacienților diabetici cu insuficiență cardiacă și/sau boală cronică de rinichi. În caz de intoleranță sau alte indicații (boală cronică renală avansată, boală aterosclerotică), sunt recomandați agoniștii GLP1. Toate aceste indicații sunt valabile după începerea tratamentului cu metformin.

  • Ce este important să știe medicii diabetologici atunci când prescriu dapagliflozin?

Este esențial ca medicii să știe în ce categorie se încadrează fiecare pacient. În afară de boala CV aterosclerotică sau boala cronică de rinichi, mai avem o categorie de pacienți la care trebuie să evităm hipoglicemia. În aceste cazuri, vor fi prescrise metformin, inhibitorii SGLT2 și agoniștii GLP1, iar insulina, sulfonilureicele și glinidele vor fi în principiu evitate. Atunci când dorim scăderea în greutate, se aplică aceleași reguli. Dar acolo unde sunt probleme financiare iar statul nu își permite un tratament modern conform ultimelor recomandări ale ghidurilor, pacienții se tratează cu cea mai ieftină medicație, în ordinea crescătoare a prețului: metformin, sulfonilureice, tiazolidindione, inhibitori de dipeptidilpeptidaza 4, inhibitori de SGLT2, agoniști de GLP1.

  • Care este profilul pacientului care ar putea beneficia în cea mai mare măsură de această clasă de medicamente?

Dapagliflozin trebuie prescris în principal la pacienții la care metformin nu mai poate asigura echilibrul metabolic și la care dorim scăderea glicemiei și a hemoglobinei glicate cu până la 1%. Profilul pacientului e reprezentat de cel cu hipertensiune arterială, supraponderal, care are risc crescut de hipoglicemie. Trebuie subliniat faptul că aceste indicații sunt chiar o obligație. Orice pacient cu diabet poate beneficia de acest tratament, fie ca a doua linie terapeutică după metformin, fie ca primă linie, atunci când metformin este contraindicat sau apare o reacție adversă.

  • Considerați că ar fi benefică extinderea grupului țintă de tratament pentru a include și pacienții diabetici fără afectare cardiacă, însă cu multipli factori de risc CV?

Categoric! Cred că nu trebuie să așteptăm să apară complicația, ci trebuie să o prevenim. Pentru că vorbim despre prevenție primară, această clasă (inhibitorii SGLT2) se poate da imediat, cu atenție însă la rata filtrării glomerulare, care trebuie să fie peste 45 ml/min în cazul dapagliflozinului.

  • Ce mesaj aveți pentru pacienții cu diabet din perspectiva datelor studiului DECLARE?

Să țină permanent legătura cu medicul diabetolog curant și să își facă examenul cardiologic periodic. Este recomandată cel puțin o electrocardiogramă pe an, care poate fi normală, de aceea trebuie să discute fie cu medicul diabetolog, fie cu medicul cardiolog, în cazul apariției de semne clinice precum: oboseală la eforturi mai mici decât cele pe care le tolera anterior, edeme gambiere. Pacienții trebuie să se instruiască permanent și să afle noutățile pe toate căile, însă este important să le discute întotdeauna cu medicul curant.

Citește și: