Microbiota intestinală influențează prognosticul pacienților cu insuficiență cardiacă
Consumul de fibre are efect favorabil asupra microflorei intestinale la pacienții cu insuficiență cardiacă și se asociază cu reducerea riscului de deces sau a necesității de transplant cardiac. Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul congresului „Heart Failure 2019” al Societății Europene de Cardiologie (ESC).
„Microbiota intestinală este compusă din miliarde de microorganisme care au potențialul de a ne afecta starea de sănătate. Studii anterioare au raportat o biodiversitate redusă a microbilor de la nivelul intestinului pacienților cu insuficiență cardiacă. Acum am arătat pentru prima dată că acest lucru este legat de aportul scăzut de fibre”, a declarat autorul studiului, Dr Cristiane Mayerhofer, Spitalul Universitar din Oslo, Norvegia.
Studiul a evidențiat și legătura dintre consumul de carne și nivelul crescut de TMAO (trimethylamine-N-oxide) la pacienții cu insuficiență cardiacă (IC). Studii anterioare au arătat că nivelul crescut al TMAO se asociază cu risc crescut de evenimente cardiovasculare, precum și faptul că microbiota intestinală intervine în formarea sa.
„Am arătat o cale importantă care leagă dieta de activitatea microbiană și boala cardiovasculară. Ar fi recomandat ca pacienții cu insuficiență cardiacă să limiteze consumul de carne la 2-3 ori pe săptămână”, a afirmat Dr. Mayerhofer.
Descrierea studiului clinic
Studiul a înrolat 84 de pacienți cu insuficiență cardiacă tratați corespunzător și 266 de persoane sănătoase. Microbiota intestinală a fost evaluată prin secvențiere genetică a bacteriilor din probele de scaun și compararea între cele două grupuri. Au fost analizate dieta și evoluțiile pacienților cu IC
S-a observat că pacienții cu IC prezintă biodiversitate redusă a microflorei intestinale comparativ cu oamenii sănătoși, cu diferențe ale principalelor două tulpini bacteriene prezente la nivel intestinal. Pacienții cardiaci au raport scăzut al Firmicutes/Bacteroidetes (F/B) comparativ cu pacienții din grupul de control. Această diferență a fost chiar mai pronunțată în cazul pacienților cu insuficiență cardiacă de cauză non-ischemică, a celor care au necesitat transplant cardiac sau care au decedat. Diversitatea bacteriană și nivelurile de Firmicutes au fost legate în mod pozitiv de aportul de fibre alimentare.
„Aceste descoperiri sugerează că modificările compoziției microbiotei observate la pacienții cardiaci sunt legate de consumul alimentar de fibre. Suntem abia la începutul descifrării și înțelegerii microbiotei intestinale. Dacă datele vor fi confirmate de studii ulterioare, sfatul meu este ca pacienții să aleagă alimente bogate în fibre, precum: cereale, fructe, legume, pentru a stimula microbiota intestinală” – Dr. Mayerhofer.
Citește și:
-
CE SPUN STUDIILE: Când și cât de eficiente sunt de fapt probioticele?
-
Bacteriile „bune” din intestin ar putea crește răspunsul la imunoterapie al bolnavilor de cancer