Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

#RO2019EU. Dr. Marius Geantă, despre prioritățile din domeniul sănătății de pe agenda președinției României la Consiliul Uniunii Europene

mm
08 Feb 2019
4236 Views

Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, a oferit redacției RaportuldeGardă.ro un interviu pe o temă foarte importantă în contextul actual: prioritățile din domeniul sănătății de pe agenda președinției României la Consiliul Uniunii Europene, președinție pe care țara noastră o va deține în prima jumătate a anului 2019.

Expertiza domnului Dr. Marius Geantă este deosebit de importantă, deoarece acesta a fost coordonatorul grupului de sănătate din cadrul Forumului ROEU2019, care a fost organizat de Ministerul Afacerilor Europene și și-a desfășurat activitatea pe parcursul anului 2018. În cadrul grupului s-au identificat prioritățile din domeniul sănătății, pe care România ar trebui să le promoveze în 2019.

abonare

Prioritățile în sănătate sunt:

  1. Rezistența antimicrobiană
  2. Vaccinarea
  3. Accesul egal la medicamente
  4. Mobilitatea pacienților
  5. Sănătatea digitală

„Exercitarea acestei președinții nu ar trebui să însemne doar un demers al guvernului, un demers al autorităților, al oficialităților, ci ar trebui să implice într-un sens mai larg societatea. Grupul de sănătate, pe care l-am coordonat, a cuprins foarte multe voci din zona societății civile, a ONG-urilor, iar tema a fost de a identifica, pornind din societatea civilă, care ar fi prioritățile pe care România ar trebui să le promoveze în acest an”, a precizat Dr. Marius Geantă.

Rezistența antimicrobiană

M.G.: Este o temă pe care Organizația Mondială a Sănătății o susține foarte mult. Este o temă care există dincolo de societate, ajungând în zona științifică, a dezvoltării de noi soluții de diagnostic și tratament pentru infecțiile bacteriene, iar din acest punct de vedere, România va organiza în luna martie un eveniment de nivel înalt.

În Europa, am mai spus-o, avem libera circulație a persoanelor, avem libera circulație a mărfurilor, avem libera circulație a capitalurilor, vom avea libera circulație a datelor, dar de la sine înțeles e că există și o liberă circulație a microbilor, care sunt sau nu, rezistenți la anibiotice. Cred că în urma acestei conferințe vor fi concluzii care se vor regăsi în documentul oficial al Consiliului Uniunii Europene.

Vaccinarea

M.G.: Noi am asociat tema vaccinării cu subiectul fake-news (știri false), care la rândul lui se va regăsi printre preocupările din aceste 6 luni, din timpul președinției. Abordarea în privința vaccinării cred că ar trebui să fie mai degrabă în această zonă, a combaterii fenomenului antivaccinist și a combaterii fenomenului fake-news în relație cu vaccinarea. Nu cred că trebuie să îi mai convingem pe oamenii care sunt deja convinși să se vaccineze sau să își vaccineze copiii, cât trebuie să evităm propagarea acestor mesaje false și bazate pe nimic științific.

Organizația Mondială a Sănătății a adăugat pe lista celor 10 amenințări la adresa sănătății acest fenomen reprezentat de antivacciniști.

Accesul egal la medicamente

M.G.: Accesul egal la medicamente este un subiect destul de greu de realizat având în vedere că discutăm despre încă 28 de sisteme de sănătate în Europa, fiecare cu propriul sistem de acces, de reglementări și de compensare a medicamentelor. Aici este o inițiativă pe care Austria, precedenta președinție nu a putut să o rezolve, legată de dosarul HTA (Health Technology Assessment). Rămâne de văzut în ce măsură România va reuși să facă pași în această direcție. Eu sunt destul de sceptic, pentru că este foarte puțin probabil să reușim să armonizăm opiniile tuturor pe un subiect pe care, probabil, foarte multe state își doresc să aibă controlul încă de la început.

Sunt două teme pe care le-aș încadra aici: una este tema hepatitelor și va avea loc o conferință importantă în luna aprilie, care va vorbi despre eliminarea hepatitelor, iar o componentă importantă din acest punct de vedere este asigurarea accesului la tratament. Din fericire, în ceea ce privește hepatitele, România este un exemplu regional.

Al doilea subiect este reprezentat de cancer, subiect care mi-aș fi dorit și ne-am fi dorit să fie mai sus pe agendă, dar cred că nu e lipsit de importanță că va exista un eveniment, spre vară, probabil în luna iunie, în care se va vorbi și despre prevenție și despre screening, dar și despre viitorul managementului cancerului în Uniunea Europeană. Cred că putem să inițiem o nouă discuție în Uniunea Europeană despre cum ar trebui să luptăm eficient, altfel, împotriva cancerului.

Mobilitatea pacienților

M.G.: Consider că este cea mai inteligentă dintre prioritățile pe care le-am selectat, pentru că mobilitatea pacienților este legată direct de o directivă, care a produs efecte nefavorabile în România, în sensul în care sute de milioane de euro din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în fiecare an, sunt plătiți pentru servicii medicale oferite pacienților români în alte state membre ale Uniunii Europene.

Din acest punct de vedere, cred că este nevoie de o echilibrare a acestor plăți și probabil că va exista o evaluare a modului în care această directivă a fost implementată și pusă în practică în statele membre. Mă gândesc că rezultatul va arăta că foarte mulți bani au plecat din Estul Europei către spitale și clinici din statele din Vestul Europei, accentuând dezechilibrul. Este un subiect extrem de bine ales, care pune în discuție existența directivei transfrontaliere.

Sănătatea digitală

M.G.: Dintr-un alt punct de vedere, și trecem astfel la sănătatea digitală, această prioritate are sens în măsura în care s-ar discuta despre modul în care, folosind această directivă, un cadru legal deja instituit, putem să facilităm transferul de date pentru a avea același tip, același format al registrului pacientului. Oriunde în Europa, un pacient european ar trebui să aibă acces la propriul dosar de sănătate.

De la 1 Ianuarie 2019, România a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene de la Austria. Timp de 6 luni, țara noastră va avea șansa de a propune, dezbate și efectua acțiuni asupra unor teme care să aibă impact atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Principalii piloni pe care România își va axa acțiunile sunt:

  • „Europa convergenței”, prin care își propune dezvoltarea echitabilă și de durată în cadrul tuturor statelor membre UE
  • „Europa siguranței”, prin care va încuraja luarea de măsuri de siguranță pentru toți cetățenii
  • „Europa, actor global”, prin care România va sprijini continuarea consolidării rolului global al UE și promovarea politicii de extindere
  • „Europa valorilor comune”, prin care se va încuraja solidaritatea între cetățeni și statele membre, fără discriminări

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.