Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

Știința întâlnește Politicienii 2020: Implementarea inovației în Strategia Națională de Sănătate 2021-2027

mm
24 Jun 2020
4948 Views

Ediția a 4-a a evenimentului Știința întâlnește politicienii, organizat de Centrul pentru Inovație în Medicină, în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților și Comisia de Sănătate din Senat a avut loc anul acesta în format online. În cadrul evenimentului au fost abordat principalele direcții pe care trebuie să le urmeze Strategia de Sănătate 2021-2027 și a fost prezentat raportul anual „State of Innovation” 2020, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină. La eveniment au participat reprezentanți ai Parlamentului și Guvernului României, ai Administrației Prezidențiale dar și ai societăților profesionale și industriei.

Știința întâlnește Politicienii - 2020

Speakerii invitați în cadrul evenimentului Știința întâlnește Politicienii 2020

Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a explicat în deschiderea evenimentului că România se află într-un punct cheie – este momentul de a regândi fundamentele strategiei de sănătate și de a da valoare noilor tehnologii:

abonare

„Reziliența sistemului de sănătate este direct legată de inovație, și de modul în care sunt înțelese lecțiile anterioare. Ne aflăm în contextul pandemiei COVID-19, perioadă care a scos la iveală sau a accentuat multe dintre lucrurile identificate și în rapoartele State of Innovation. Pe de o parte a arătat progresele înregistrat în domeniul medicinei genomice: în 30 zile de la primul caz a fost secvențiat genomul viral și la câteva zile de la secvențiere au fost validate primele teste diagnostice. Totuși, multe dintre măsurile și campaniile adoptate în timpul gripei spaniole din 1918 seamănă cu ceea ce vedem în prezent – din perspectiva conștientizării la nivel individual a ideii de sănătate mai este foarte mult de lucru.”

Adresarea problemei inerției clinice – întârzierea în introducerea în protocoale și practică a rezultatelor studiilor clinice – este un aspect important, adus în prim plan de Dr. Geantă. Acesta a menționat și nevoia de regândire a modului în care CNAS răspunde nevoilor celor care plătesc asigurările, mai ales pe partea de prevenție. De asemenea, sistemul privat și zona nonprofit ar trebui să contribuie la asigurarea sustenabilității sistemului de sănătate prin parteneriate. 

Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, Florin Buicu a adus în discuție ideea de  prevenție personalizată, care trebuie să pornească de la riscul individual al persoanei, pe care prin metodele disponibile astăzi îl putem cuantifica:

Florin Buicu, Știința întâlnește Politicienii

Florin Buicu, Președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților

Laszlo Attila, Președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat a subliniat faptul că pandemia COVID-19 a agravat diferențele geografice în acordarea serviciilor medicale. În opinia sa, aceasta e momentul oportun pentru regândirea conceptului strategiei naționale de sănătate. Asigurarea rezilienței sistemului de sănătate trebuie să devină o prioritate:

Laszlo Attila, Știința întâlnește Politicienii

Laszlo Attila, Președintele Comisiei de Sănătate, Senatul Romaniei

Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, atrage atenția asupra faptului că medicina genomică nu mai este un subiect de domeniul viitorului, ci este deja o realitate care trebuie să facă parte din strategia de sănătate pe care România o va urma:

Dr. Diana Paun, Știința întâlnește Politicienii

Dr. Diana Loreta Păun

Perspectivele societăților profesionale

Alin Nicolescu, medic dermatolog, secretar al Societății Române de Dermatologie a explicat importanța introducerii conceptului de tratament personalizat și predictiv în dermatologie. Tranziția spre această abordare a fost marcată de introducerea noilor tipuri de molecule – terapiile biologice.

Dr. Nicolescu a pornit de la exemplul unei afecțiuni care începe să fie din ce în ce mai bine înțeleasă – psorizisul, care a fost recunoscută în ultimii ani de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept a 5 -a boală cronică netransmisibilă care determină o povara globală majoră. Psoriazisul are un impact multisistemic și trebuie să aibă o abordare multidisciplinară.

Dr. Nicolescu consideră că e necesară o colaborare mai apropiată și cu specialiștii oncologi, în ceea ce privește managementul melanomului.

Alin Nicolescu - declarații Stiința Întâlnește Politicienii

Dezvoltarea de registre de boală și de programe de suport pentru pacienți fac parte dintre prioritățile societății române de dermatologie:

„Până acum am dezvoltat 5-6 registre, suntem societatea cu cele mai multe astfel de registre. Am dezvoltat un proiect sociologic de prevalență reală a psoriazisului. S-a dovedit că acesta are o prevalență mai ridicată față de media europeană. La noi, 4,9% înseamnă prevalența mare. Psoriazisul artropatic are o prevalență de 1,38%. Acestea sunt cifre reale pe care le vom pune la dispoziția INSP-ului. Cu ajutorul fondurilor europene am dezvoltat ghiduri – inclusiv unul pentru psoriazis, care va fi distribuit tuturor colegilor noștri. Programele de suport pentru pacienți sunt foarte importante. În această perioadă mai ales, pacienții sunt speriați și e nevoie de un mesaj ferm și corect.” – Dr. Alin Nicolescu

Dr. Alina Tănase, medic hematolog, Președintele Comisiei de Hematologie din Ministerul Sănătății a discutat despre strategiile prin care și pacienții români pot avea acces la un tip de terapie care a revoluționat oncologia – terapiile CAR-T.

Dr. Alina Tănase, despre terapiile CAR-T

Prof. Tănase a explicat că mai sunt câțiva pași de realizat, iar din punctul de vedere al comisiei de hematologie ar trebui creată o comisie dedicată CAR-T, astfel încât toate centrele universitare din țară să aibă acces la terapii. Succesul depinde de indicație: „O indicație corectă, pusă la timp poate salva pacientul.”

Michael Schenker, medic oncolog, secretar al Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății a explicat progresele care au transformat semnificativ metodele de diagnostic și abordarea terapeutică în mai multe tipuri de cancere. Caracterizarea comprehensivă a genomului tumorilor trebuie să devină un standard deoarece determinarea câte unei mutații pe rând este ineficientă și asociază probleme precum lipsa țesutului care să fie analizat. De asemenea, trebuie ca asistența medicală în oncologie să se sprijine pe comisii multidisciplinare de tipul molecular tumor boards, care să ofere posibilitatea fiecărui pacient pentru diagnostic precis, realizat la timp.

Dr. Michael Shenker

Perspectiva industriei

Nicolas Renard, director MSD România, a prezentat date statistice legate de poziționarea României la nivel european în ceea ce privește progresele înregistrate în controlul cancerului. Una dintre problemele semnalate este lipsa unui traseu clar al pacientului în sistemul de sănătate care să garanteze accesul rapid la un diagnostic precis și la tratament. Acesta a subliniat nevoia unor protocoale clinice care să stabilească acest traseu, nevoia unui management mai bun al cancerului pulmonar. Implementarea testărilor genomice comprehensive și crearea unui cadru pentru înființarea comisiilor multidisciplinare – molecular tumor boards – s-au regăsit, de asemenea, printre propunerile lui Nicolas Renard:

Nicolas Renard - MSD

Nicolas Renard – MSD România

Conform ARPIM, Strategia Națională de Sănătate și Planul Național de Cancer trebuie să aibă beneficieze de o abordare pragmatică.  Totul trebuie să pornească de la analizarea sistemelor de date pe care le avem la dispoziție în prezent,  analizarea datelor specifice fie pe regiuni geografice sau pe anumite patologii. Acestea trebuie să fie declinate în planuri de acțiune cu mecanisme clare, cu monitorizare, cu asumarea responsabilității instituțiilor.

Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe în cadrul ARPIM a explicat necesitatea unei strategii care să se uite la sistem în ansamblul lui. Digitalizarea nu e un scop în sine e un instrument care ajută pacientul să aibă acces în timp util la servicii. Aceasta a menționat exemplul Regatului Unit, care are o schemă de evaluare a aplicațiilor medicale prin care sistemul rambursează acele aplicații care au o valoare adăugată pentru  pacienți – „trebuie să trecem la un sistem de rambursare bazat pe dovezi”.

Ioana Bianchi, ARPIM

Ioana Binachi, External Affairs Director, ARPIM

Ioana Bianchi a prezentat și modelul Franței în ceea ce privește strategia de sănătate pentru următorii 10 ani. Aceștia au identificat 19 vectori care vor influența sistemul de sănătate până în 2030, cum ar fi: nanomedicina, terapia genică și celulară, imunoterapia, vaccinarea, datele din sistemul de sănătate. Ioana Bianchi a explicat conceptul de horizon scanning: în anumite țări exista agenții guvernamentale care se uită la inovația care va veni în următorii ani, ceea ce oferă predictibilitate asupra finanțării sistemului.

În ceea ce privește cercetarea, demersurile trebuie să se bazeze pe realitățile și nevoile pacienților. E importantă și o strategie care să analizeze resursele umane.

Știința întâlnește Politicienii

Ediția a 4-a a evenimentului Știința întâlnește Politicienii: implementarea inovației în Strategia Națională de Sănătate 2021-2027

Urmăriți mai jos o emisiune marca Raportuldegarda, dedicată evenimentului Știința întâlnește Politicienii, în care domnul Dr. Marius Geantă comentează cele mai importante idei desprinse în urma conferinței:

Citește și