Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

#EASD2019. Dapagliflozin, beneficii clinice timpurii inclusiv la pacienții non-diabetici cu insuficiență cardiacă

mm
19 Oct 2019
2112 Views

Studiul DEFINE-HF a demonstrat îmbunătățirea simptomatologiei și a calității vieții pacienților cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă, în urma tratamentului cu dapagliflozin, indiferent dacă aceștia erau diagnosticați cu diabet sau nu.

„Dapagliflozin aduce îmbunătățiri importante simptomatologiei, statusului funcțional și calității vieții în doar 12 luni de tratament și reușește acest lucru chiar și la pacienții deja sub tratamentul standard, conform ghidurilor pentru insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută ”, a declarat Mikhail Kosiborod, MD, unul dintre autorii studiului, de la Saint Luke’s Mid America Heart Institute, Kansas City, Missouri.

Un studiu asemănător, publicat anterior, DAPA-HF a demonstrat o reducere a riscului de deces de cauză cardiovasculară sau de spitalizare pentru insuficiență cardiacă la pacienții cu fracție de ejecție redusă. Mai multe detalii despre studiul DAPA-HF, aici.

abonare

Nivelul biomarkerului NT-proBNP nu a scăzut semnificativ în cazul pacienților ce au urmat acest tratament, în comparație cu cei cu medicație placebo. Acest lucru sugerează faptul că nu se cunoaște încă mecanismul prin care dapagliflozin acționează în cadrul acestei patologii.

Dapagliflozin (Farxiga, AstraZeneca) este un medicament din clasa antidiabeticelor, un inhibitor al co-transportorului 2 de sodiu-glucoză  (SGLT-2) care acționează prin stimularea eliminării de glucoză în urină, favorizând astfel scăderea glicemiei.

sursa: https://www.europeanpharmaceuticalreview.com/

Datele sugerează faptul că impactul pozitiv pe care acest tratament îl demonstrează asupra calității vieții este independent de NT-proBNP.

„Rezultatele celor două studii susțin utilizarea dapagliflozin ca nouă opțiune de tratament la pacienții cu insuficiență cardiacă, indiferent dacă aceștia au diabet sau nu. La pacienții cu diabet și insuficiență cardiacă este clar că acest medicament va fi inclus în practica medicală, întrucât a demonstrat o reducere semnificativă a morbidității, mortalității și simptomatologiei. Pentru pacienții fără diabet, însă, nu avem încă o indicație clară. Predicția mea este că este probabil o să fie încorporat în ghiduri, sper că în viitorul apropiat, dar totul ține de decizia autorităților de reglementare” – Kosiborod.

Astra Zeneca a anunțat că FDA a acordat statut prioritar medicamentului pentru indicația propusă de a reduce decesul de cauze cardiovasculare sau declinul funcției cardiace la adulții cu insuficiență cardiacă atât cu fracție de ejecție scăzută, cât și cu F.E pastrată.

Studiul DEFINE-HF a împărțit în mod randomizat 263 de pacienți cu I.C cu F.E scăzută controlată optim, în două grupuri. Primul grup a primit pe lângă tratamentul standard, dapagliflozin 10 mg zilnic, iar cel de-al doilea grup, terapie placebo, timp de 12 săptămâni.

Printre criteriile de includere în studiu s-au numărat: clasa NYHA 2-3, valori crescute ale peptidelor natriuretice și o funcție renală bună. Pacienții cu spitalizări pentru insuficiența cardiacă sau revascularizare miocardică în ultima lună nu au fost incluși în studiu. De asemenea, au fost excluși pacienții cu diabet zaharat de tip 1.

Aproape toți pacienții au urmat în paralel tratamentul standard cu: beta-blocant, IECA, blocanți ai receptorului de angiotensină/sartan în 59% din cazuri, sacubitril/valsartan în 33% din cazuri, 60% inhibitor aldosteronic, iar 35% aveau pacing biventricular pentru insuficiență cardiacă.

Pacienții tratați cu dapagliflozin au înregistrat beneficii indiferent de medicația asociată pe care o urmau și mai ales, indiferent dacă aveau sau nu diabet.

În ceea ce privește nivelurile NT-proBNP, primul obiectiv al studiului, nu s-au observat diferențe semnificative între cele două grupuri la 6 și 12 luni.

Al doilea obiectiv a reprezentat îmbunătățirea statusului insuficienței cardiace, evaluată atât prin scăderea cu 20% a nivelului NT-proBNP , cât și prin scorul KCCQ (Kansas City Cardiomyopathy Questionnaire) – îmbunătățirea scorului cu cel puțin 5 puncte. Astfel, 61.5% dintre pacienții tratați cu dapagliflozin au atins acest obiectiv, în comparație cu doar 50.4% dintre cei din grupul placebo.

A fost observată îmbunătățirea a trei parametri ai scorukui KCCQ: simptomele totale, limitarea fizică și calitatea vieții la 12 săptamâni în grupul tratat cu dapagliflozin față de terapia placebo.

Efectele adverse au fost similare între cele două grupuri, iar cele severe au fost rare. Depleția volemică a fost cea mai comună reacție adversă și a apărut în 9,2% din cazurile din grupul de tratament cu dapagliflozin și în 5,3% dintre pacienții din grupul placebo.

 

Citește și:

 

Leave a Comment

Your email address will not be published.