STUDIU. Adoptarea unei diete sănătoase poate conduce la prevenirea a peste 69% din decesele cauzate de boala cardiacă ischemică
În întreaga lume, mai mult de două treimi din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare pot fi prevenite prin urmarea unui stil de viață sănătos și a unei diete corespunzătoare. Adoptând o dietă sănătoasă, 69,2% din totalul deceselor cauzate de boala cardiacă ischemică ar putea fi prevenite.
Printre principalii factori de risc responsabili de ratele crescute ale mortalității se numără tensiunea arterială crescută, nivelul crescut al LDL-colesterolului și al glicemiei, fumatul și consumul de alcool, precum și expunerea la plumb sau la poluarea atmosferică.
Rezultatele provin dintr-un studiu publicat în European Heart Journal – Quality of Care and Clinical Outcomes, un jurnal al Societății Europene de Cardiologie.
Desfășurarea studiului
Investigația care a condus la obținerea acestor rezultate a analizat datele provenite dintr-un studiu realizat în perioada 1990-2017, pe teritoriul a 195 de țări, Global Burden of Disease Study 2017. Cu toate că între anii 1990 și 2017, în ansamblu, prevalența, incidența și numărul deceselor per 100.000 de persoane a scăzut cu 11,8%, 27,4% și respectiv 30%, valoarea absolută a acestora aproape că s-a dublat.
Astfel în anul 2017 erau diagnosticate cu boală cardiacă ischemică 10,6 milioane de persoane și erau înregistrate 126,5 de milioane de persoane care trăiau deja cu această afecțiune. În același an, boala cardiacă ischemică a cauzat 8,9 milioane de decese, echivalând cu 16% din totalul numărului de decese la nivel global.
„Analizele noastre arată că dietele nesănătoase, tensiunea arterială ridicată și nivelul de colesterol crescut sunt principalii 3 factori de risc care contribuie la decesul cardiovascular. Mai mult de șase milioane de decese pot fi evitate reducând aportul de alimente procesate, zaharuri, grăsimi saturate sau trans, excesul de sare sau zahăr și crescându-se aportul de pește, fructe, legume, nuci și cereale integrale” – afirmă autoarea principală a studiului Dr. Xinyao Liu, Central South University, Changsha, China
În cadrul studiului a fost determinat impactul a 11 factori de risc în ceea ce privește decesul din cauza bolii cardiace ischemice. Printre acești factori de risc s-au numărat: dieta, tensiunea arterială ridicată, nivelul crescut de LDL colesterol, nivelul crescut al glicemiei, fumatul, indicele masei corporale ridicat, poluarea aerului, nivelul scăzut de activitate fizică, funcția renală deficitară, expunerea la plumb și consumul de alcool.
Prin adoptarea unei diete sănătoase, independent de ceilalți 10 factori de risc menționați anterior, 69,2% din decesele cauza de boala cardiacă ischemică ar putea fi prevenite. În ceea ce privește tensiunea arterială sistolică, dacă aceasta ar putea fi menținută în intervalul 110-115 mmHg, 54,5% din totalul deceselor ar putea fi evitate.
Mai mult decât atât, 1,9% din decese ar putea fi evitate dacă nivelul de LDL-C ar fi menținut în intervalul 0,7-1,3 mmol/L. De asemenea, un nivel al glicemiei încadrat între valorile 4,8-5,4 mmol/L ar fi responsabil de prevenirea a 22,5% din decese.
Fumatul, atât activ cât și pasiv reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc în dezvoltarea numeroaselor afecțiuni. În ceea ce privește boala cardiacă ischemică, renunțarea la acest obicei se asociază cu prevenirea a 20,6% din numărul de decese.
În ceea ce privește indicele de masă corporală, în rândul femeilor, mai bine de 18.3% din decesele cauzate de boala cardiacă ischemică pot fi evitate dacă indicele de masă corporală ar fi păstrat în intervalul 20-25 kg/m2.
Un alt studiu care a urmărit influența indicelui de masă corporală ridicat la băieți, în perioada adolescenței, a descoperit că adolescenții de 18 ani cu un BMI care depășește nivelul considerat normal, 20 kg/m2, au un risc crescut de a suferi un infarct miocardic înainte de vârsta de 65 de ani.
„Deși s-au înregistrat progrese în prevenirea afecțiunilor cardiovasculare și îmbunătățirea supraviețuirii în special în țările dezvoltate, numărul persoanelor afectate continua să crească din cauza creșterii și îmbătrânirii populației”- continuă Dr. Xinyao Liu
Alimentația sănătoasă și sistemul cardiovascular
Conform investigatorului principal al studiului, ideal ar fi să consumăm între 200 și 300 mg de acizi grași omega 3 luați din fructe de mare în fiecare zi, să țintim către un aport de 200-300 g de fructe, 290-430 g de legume, 16-25 g de nuci și 100-150 g de cereale integrale.
Dieta sănătoasă nu are implicații numai în prevenirea deceselor de cauză cardiovasculară ci și în prevenirea dezvoltării afecțiunii cardiace în sine. Un studiu recent a arătat că înlocuirea a numai 5 g de margarină, unt sau maioneză cu aceeași cantitate de ulei de măsline scade cu 7% riscul unei persoane de a dezvolta boală arterială coronariană.
Mai mult decât atât, consumul a mai mult de 7 g de ulei de măsline pe zi, echivalentul unei jumătăți de linguriță, conduce la o scădere cu 15% a riscului dezvoltării afecțiunilor cardiovasculare și cu 21% a riscului dezvoltării bolii arteriale coronariene.
Conform unui studiu publicat în European Journal of Preventive Cardiology, consumul de ciocolată cel puțin o dată pe săptămână se corelează cu un risc redus de boli cardiovasculare. Și ciocolata neagră care are în compoziția sa ulei de măsline poate scădea riscul de boli cardiovasculare, conform unui studiu prezentat în urmă cu trei ani în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie din 2017.
Nu numai sănătatea cardiovasculară poate beneficia în urma abordării unei alimentații sănătoase, ci și domenii precum oncologia. Conform unui studiu realizat în Australia, mai mult de o treime dintre cazurile de cancer pot fi prevenite prin abordarea unui stil de viață sănătos.
Citește și:
- #ESCCongress. Medicația antihipertensivă poate preveni infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral chiar și la persoanele normotensive
- #ERSCongress: Persoanele care fumează rar, în context social, au un risc de până la 8 ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar față de nefumători
- CE SPUN STUDIILE de la ESC Congress 2020 despre continuarea tratamentului antihipertensiv la pacienții cu COVID-19