STUDIU. Diferențe semnificative în managementul cancerului pulmonar între țările europene. Care este poziția României?

Health literacy

Dr. Bianca Cucoș
10 decembrie 2018
Citit de 4257 ori.

O treime dintre europeni vor primi diagnosticul de cancer la un moment dat de-a lungul vieții. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) se vor înregistra 387 913 decese cauzate de cancerul pulmonar în 2018. În ultimii 15 ani rata de supraviețuire la 5 ani de la diagnostic a crescut de la 12% la doar 17%, iar costurile aferente cancerului pulmonar se ridică la 15% dintre toate tipurile de cancer.

Ce demersuri s-au implementat în fiecare stat pentru salvarea vieților bolnavilor de cancer? The Economist Intelligence Unit (EIU) a realizat o analiză la nivel european – un studiu de referință care compară modul în care guvernele abordează problema cancerului pulmonar. 13 țări printre care și România au fost incluse în analiză. Rezultatele preliminare au fost prezentate la Bruxelles pe 4 decembrie, în cadrul evenimentului European Cancer Forum, cu tema „Changing the future of cancer in Europe”.

„Este timpul să conștientizăm povara cancerului pentru pacienți, familiile lor și societate. Este timpul ca acești pacienți să fie luați în seamă.” – Alfonso Aguaron, Lung Cancer Europe

Cancerul pulmonar ocupa primul loc în ceea ce privește incidența și mortalitatea în multe țări europene. Supraviețuirea la 5 ani este de 11,2% în rândul bărbaților și de 13,9% pentru femei. În cazul cancerului de sân și de prostată supraviețuirea este de aproximativ 90%. Toate aceste date sunt un alarmă care ar trebui să facă din cancerul pulmonar o prioritate pentru multe sisteme de sănătate.

România investește cel mai puțin în cercetare

Pe baza datelor din literatura de specialitate și a informațiilor furnizate de experți, EIU a realizat un profil al fiecărei țări, urmând să continue cu o serie de workshopuri și cercetări amănunțite iar în primăvara anului 2019 va fi disponibilă prima versiune a raportului oficial. Performanța fiecărei țări a fost evaluată utilizându-se indicatori pentru fiecare dintre următoarele domenii: conștientizare, prevenție, screening, diagnostic, tratament.

Alan Lovell, reprezentant EIU a expus la Bruxelles o primă analiză a studiului. Principalele date obținute până în prezent sunt:

Cancerul pulmonar este o prioritate la nivelul țărilor în care se regăsesc planuri nationale de control al cancerului. Suedia și Franța dețin recordul în acest sens
Foarte putine țări testează concomitent patru dintre cei mai frecvent utilizați biomarkeri pentru cancerul pulmonar
România, înregistrează cea mai scăzută rată de supraviețuire la 5 ani dintre țările analizate. Austria, Suedia și Norvegia dețin recordul în ceea ce privește supraviețuirea prelungita în cancerul pulmonar
Austria alocă cea mai mare parte din PIB cercetării. În schimb, în România și Polonia se investește cel mai puțin în cercetare
Cea mai mică rată a mortalității este înregistrată în Finlanda, unde s-au obținut progrese remarcabile. Mortalitatea crescută se menține în Olanda, Belgia, UK și Grecia
Doar în Suedia și Polonia se regăsește un plan specific pentru cancerul pulmonar și doar patru țări, printre care și România și-au actualizat în ultimii 4 ani planurile naționale
Studii care să evalueze fezabilitatea programelor de screening sunt în derulare în doar jumătate dintre țări – Belgia, Franța, Germania, Olanda, Polonia, Spania, UK

85% dintre cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, care reprezintă deopotrivă un factor de risc dar și o sursa de stigmatizare. Programele de sănătate publică centrate pe controlul consumului de tutun, introducerea de reglementări pentru țigările electronice reprezintă măsuri importante în acest context. Studiul a indicat că România a făcut puține progrese la acest capitol, în timp ce Finlanda și Norvegia controleaza strict aceste aspecte.

Martin Seychell, DG SANTE, Comisia Europeană a declarat:

„ Rezultatele studiului arată că este absolut necesară o colaborare eficientă între stakeholderi iar lupta împotriva acestei boli cu siguranță va rămâne o prioritate pentru Comisia Europeană în anii următori.”

Acesta a mai adăugat că un obiectiv important este colectarea datelor genomice de la pacienți.

„Sistemele de sănătate nu pot rămâne pasive în fața inovației. Cercetarea trebuie să fie ambițioasă și bazată pe Big Data și pe inteligență artificială. Registrele de cancer trebuie să se sprijine pe date genomice și date referitoare la stilul de viață, iar acestea să fie utilizate la nivel de diagnostic cât și de tratament.”

În România încă nu este implementat un Plan Național de Control al Cancerului. Deepack Khanna, Senior Vice President and Regional President, EMEAC Oncology MSD, a explicat pentru Raportul de Gardă care ar fi principalele obiective pe care un plan national de cancer ar trebui să le îndeplinească pentru a se alinia standardelor europene:

„Trebuie să abordăm holistic această problemă. Cred că există câteva puncte cheie. Cum realizăm un plan care să ne ajute să identificăm din timp bolnavii de cancer? Cum obținem un diagnostic timpuriu, cum putem face testări precoce? Trebuie să construim un sistem care să permită accesul la inovatie de la început. Un alt punct important este educația. Unde pot găsi pacienții informația care să îi ajute să primească un diagnostic corect, un tratament corect?”

Acesta a explicat și rolul medicinei personalizate într-un astfel de plan:

„Vrem să identificăm pacienții care ar beneficia ce mai mult de pe urma medicamentelor inovatoare. Cred ca pe măsură ce tratăm mai multe cancere noțiune de medicină personalizată devine din ce în ce mai importantă – este soluția optimă pentru pacient, pentru guverne dar și pentru dezvoltatori. ”

Având în vedere modul în care tratamentele inovatoare de tipul imunoterapiilor au schimbat perspectivele în oncologie în ultimii ani, inclusiv în România fiind deja disponibile două astfel de terapii, expertul MSD consideră că rezultatele obținute ne pot ajuta să aducem multe schimbări în modul în care ne raportăm la cancer:

„Imuno-oncologia se află la început. Vedem rezultate fenomenale la pacienții cu melanom, cancer pulmonar, cancer de vezică urinară etc. Toate datele acumulate de-a lungul timpul ne pot ajuta să stabilim împreună cu guvernele planuri sustenabile. Trebuie să oferim stabilitate și predictibilitate guvernelor prin datele obținute. În Belgia de exemplu, avem o strategie – Multi-Indication, Multi-year agreement – care ne ajuta sa adresam problema cost-eficienței. În Danemarca, de asemenea, funcționează aceasta strategie. E clar că este necesar un efort comun – între guverne, organizații de pacienți, sisteme de sănătate, industrie, pentru a stabili planuri eficiente de control al cancerului.”

La eveniment a participat și Sorina Pintea, Ministrul Sănătății, subliniind progresele realizate de țara noastră:

„România în acest moment face mari pași înainte pentru a putea schimba percepția asupra cancerului – de la boală incurabilă, la cancer boală care se poate trata.”

Aceasta a evidențiat și faptul că printre cele 5 obiective propuse de țara noastră cu ocazia preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, la începutul anului 2019 se numără și accesul pacienților la tratamente inovatoare precum și mobilitatea pacientului, pe lângă imunizare, controlul bolilor transmisibile, rezistența antimicrobiană și digitalizarea în sănătate.

Schimbarea percepției cu privire la cancer și reducerea stigmatizării cu care se confruntă pacienții care suferă de această boală a fost și tema Conferinței de Medicină Personalizată realizată de Centrul pentru Inovație în Medicină, din noiembrie 2017, unde pricipala tema a fost abordarea problematicii cancerului sub aspectul a 5 puncte cheie: participare, prevenție, predicție, personalizare și policy, la care se adaugă un element foarte important – percepția.

Conform ediției 2018 a studiului „Atitudini și percepții despre cancer în rândul populației României”, realizată de Centrul pentru Inovație în Medicină și compania IMAS, 58% dintre români consideră că prevenția și tratamentul cancerului ar trebui să fie prioritatea României la Președinția Consiliului Uniunii Europene 2019. Peste 50% dintre ei își pun speranța în medicamentele oncologice moderne iar peste 80% sunt informați cu privire la cancerele care se pot preveni și sunt dispuși să participe la programe de screening.

Citește și