Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

STUDIU. Prevenirea bolilor cardiovasculare ar putea aduce economii semnificative în PIB prin creșterea productivității la locul de muncă și evitarea absenteismului

mm
26 Oct 2020
215 Views

„Prevenirea a 10 ani de boli coronariene” ar aduce economii de aproape 15 miliarde de dolari americani (USD) în produsul intern brut (PIB) în Australia, prin menținerea persoanelor la locul de muncă. Concluzia provine dintr-un studiu publicat în European Journal of Preventive Cardiology, un jurnal al Societății Europene de Cardiologie (ESC).

Autorii studiului au estimat impactul economic al prevenirii viitoarelor cazuri de boli coronariene în Australia în următorii 10 ani (2020-2029). Prevenirea tuturor cazurilor viitoare ar economisi aproape 22 miliarde dolari australieni (sau 15 miliarde USD) în PIB, datorită reducerii deceselor legate de bolile coronariene și creșterii productivității. Acest lucru este echivalent cu aproape 75.000 dolari australieni (51.000 USD) pentru fiecare caz evitat.

abonare

„Evaluările economice ale bolii se concentrează de obicei pe costul sistemelor de sănătate. În studiul nostru ne-am uitat la câți bani ar putea fi economisiți prin prevenirea bolilor de inimă, permițând astfel oamenilor să rămână în câmpul muncii”, a declarat autoarea studiului, Feby Savira, doctorand la Universitatea Monash, Melbourne, Australia.

Prevenirea bolilor cardiovasculare - economii pentru Australia

Bolile coronariene sunt responsabile de o treime din totalul deceselor la persoanele cu vârsta peste 35 de ani. Persoanele cu boală coronariană au mai multe zile de absență neplanificată de la locul de muncă (numite „absenteism”) și sunt mai puțin productive în timp ce lucrează („prezenteism”), comparativ cu populația generală. Cei care suferă de boală sunt, de asemenea, mai predispuși să se pensioneze devreme.

„Chiar și prevenirea a doar 10% din viitoarele cazuri de boli coronariene (echivalentul a 2.860 de cazuri noi pe an pe parcursul a 10 ani) ar putea avea ca rezultat câștiguri monetare de 1,5 miliarde USD, doar prin îmbunătățirea productivității. Studiul nostru demonstrează un puternic stimulent financiar pentru prevenirea bolilor coronariene pentru a îmbunătăți sănătatea și productivitatea în rândul populației cu vârsta de muncă”, a declarat Feby Savira.

Retragerea anticipată din cauza bolilor coronariene a reprezentat cea mai mare parte a pierderii estimate de productivitate (65,4%), urmată de prezenteism (la locul de muncă, dar care nu funcționează complet; 20,3%), absenteism (8,4%) și deces prematur (5,9%). Bărbații au contribuit cu 62% la pierderea totală a productivității din cauza bolilor coronariene.

Autorii susțin că factorii de decizie politică ar trebui să considere cheltuielile pentru prevenirea bolilor de inimă ca pe o investiție – de exemplu prin interzicerea grăsimilor industriale și facilitarea mersului pe jos sau a mersului cu bicicleta, inclusiv legi pentru restricționarea fumatului, taxarea zahărului adăugat și reducerea poluării aerului.

CE SPUN STUDIILE de la ESC Congress 2020 despre legătura dintre stilul de viață sănătos și sănătatea cardiovasculară

Ca în fiecare an, preocuparea ESC nu s-a oprit la subiecte legate de noile medicații care apar în patologia cardiovasculară, ci a mers către subiecte legate de stilul de viață – studii observaționale care răspund la întrebări importante pe care fiecare dintre noi ni le punem sau ni le vom pune la un moment dat în viață.

„Aceste descoperiri demonstrează impactul profund al bolilor coronariene asupra persoanelor, angajatorilor și societății. Angajatorii pot stabili locuri de muncă sănătoase, de exemplu, oferind cursuri de exerciții de grup și opțiuni de mâncare și băutură sănătoase. Fiecare dintre noi poate face multe pentru a ne proteja sănătatea și mijloacele de trai: se estimează că 80% din bolile cardiovasculare ar putea fi oprite prin eliminarea obiceiurilor proaste, cum ar fi dieta alimentară precară, inactivitatea fizică și fumatul

Pentru efectuarea studiului, cercetătorii au folosit o măsurătoare numită „an de viață ajustat la productivitate” (PALY), care ajustează anii trăiți pentru o productivitate redusă din cauza bolilor / sănătății. A fost construit un model pentru populația totală australiană cu vârstă de muncă (15-69 ani) pe parcursul a 10 ani, separată de starea de boală coronariană. Cercetătorii au prezis peste 290.000 de cazuri noi de boli coronariene în următorii 10 ani. Dacă aceste cazuri ar fi prevenite, s-ar putea evita peste 4.000 de decese, ceea ce va duce la salvarea a peste 8.000 de ani de viață și la câștigarea a 104.000 de PALY.

Citește și: