STUDIU. Urinarea frecventă în timpul nopții ar putea fi un semn de hipertensiune arterială

Health literacy

Adriana Boată
23 august 2019
Citit de 8044 ori.

„Mai mult de un miliard de oameni au hipertensiune arterială la nivel global. Hipertensiunea arterială este cauza numărul unu de deces prematur, responsabilă pentru aproape 10 milioane de decese în 2015. Ghidurile Societății Europene de Cardiologie recomandă administrarea medicației pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral și de alte boli ale inimii. Un stil de viață sănătos este de asemenea recomandat, inclusiv restricția consumului de sare, moderația consumului de alcool, dieta alimentară sănătoasă, exercițiul fizic, controlul greutății și renunțarea la fumat”, a declarat președinta ESC, Prof. Dr. Barbara Casadei.

Conform unui studiu efectuat pe o populație japoneză, nevoia de a urina noaptea (nicturia) poate fi un semn al hipertensiunii arteriale. Mai exact, nicturia se corelează cu un risc de 40% mai mare de a avea hipertensiune arterială. Acest risc crește semnificativ odată cu creșterea numărului de micțiuni în timpul nopții. Rezultatele au fost prezentate în cadrul congresului Societății Japoneze a Sistemului Circulator 2019.

„Studiul nostru indică faptul că dacă ai nevoie să urinezi noaptea, un fenomen denumit nicturie, este posibil să ai o tensiune arterială ridicată și/sau exces de fluide în organism. Dacă în continuare experimentați nicturia, consultați medicul pentru verificarea tensiunii arteriale și a aportului de sare. Rezultatele arată că mersul la toaletă noaptea pentru a urina este corelat cu un risc de 40% mai mare de a avea hipertensiune arterială. Și cu cât mai multe drumuri la toaletă, cu atât mai mare riscul”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Satoshi Konno, de la Spitalul Tohoku Rosai, Sendai, Japonia.

Studiul a analizat legătura dintre nicturia și hipertensiune în populația generală din Japonia. Au fost înrolați aproximativ 3.800 de rezidenți ai orașului Watari care au mers la controlul de rutină anual în 2017. Le-a fost măsurată tensiunea arterială, iar informațiile despre existența nicturiei au fost obținute cu ajutorul unui chestionar. Persoanele cu tensiunea arterială mai mare sau egală cu valoarea de 140/90 mmHg sau cei cărora le-a fost prescrisă medicație antihipertensivă au fost considerați hipertensivi.

Nicturia (considerată unul sau mai multe episoade de urinare pe noapte) a fost asociată cu hipertensiunea arterială, după ce au fost eliminați alți factori care ar fi putut influența această condiție, pentru ca rezultatul să fie pe cât posibil obiectiv. Riscul de hipertensiune arterială a crescut semnificativ odată cu creșterea numărului de urinări noaptea.

Dintre cei aproape 1.900 de participanți care au răspuns chestionarului, 69% aveau nicturie. Totuși, Dr. Konno avertizează că rezultatele nu demonstrează o relație de cauzalizate directă între nicturie și hipertensiune și este posibil ca rezultatele să nu se aplice populațiilor din afara Japoniei, deoarece relația ar putea fi influențată de numeroși alți factori, precum aportul de sare, stilul de viață, etnia și moștenirea genetică a individului.

Studii anterioare efectuate pe populația din Japonia au raportat că un aport mare de sare este asociat cu nicturia. Comparativ cu societățile vestice, rezidenții Japoniei consumă mai multă sare și au o probabilitate mai mare de a fi sensibili la ea. Acest lucru se traduce în faptul că tensiunea lor arterială crește mai mult în timpul consumului de sare. Când acești doi factori: aportul mare de sare și sensibilitatea la sare a populației japoneze sunt puși împreună, rezultă un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială.

„Hipertensiunea este o boală națională în Japonia. Aportul mediu de sodiu este de aproximativ 10g/zi, mai mult decât dublul aportului de sodiu global, de 4g/zi. Acest aport excesiv este cauzat de preferința noastră (a japonezilor) pentru fructele de mare și alimentele bazate pe sosul de soia. Așadar restricțiile în ceea ce privește sarea sunt greu de respectat. Diagnosticarea precoce și managementul hipertensiunii arteriale sunt foarte importante în prevenirea bolilor cardiovasculare. Ar trebui să reținem că nicturia nu este cauzată doar de probleme ale aparatului urinar, dar și de boli sistemice, precum hipertensiunea”, a completat Dr. Mutsuo Harada, coordonator de presă al JCS 2019.

Sarea are un mecanism dual de stimulare a papilelor gustative – în concentrații normale activează gusturile care cresc apetitul și în concentrații mari capătă un gust neplăcut. Peste 70% din cantitatea totală de sare consumată pe zi provine din alimente procesate, iar ceea ce adăugăm din solniță, la masă, reprezintă doar 6%. Persoanele care au o dietă bogată în sare au un risc cu 68% mai mare de a dezvolta cancer gastric.

Există persoane cu o sensibilitate crescută la sare, pentru care dieta scăzută în sare reduce tensiunea arterială, în timp ce pentru persoanele fără sensibilitate nu are un efect semnificativ.

Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății privind consumul de sare

Consumul mare de sodiu (> 2 grame / zi, echivalentul a 5 g sare / zi) și aportul insuficient de potasiu (mai puțin de 3,5 grame / zi) contribuie la apariția hipertensiunii arteriale și crește riscul de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.
Principala sursă de sodiu în dieta noastră este sarea, deși sodiul poate proveni și din glutamatul de sodiu, utilizat ca și potențiator de aromă în multe părți ale lumii. Majoritatea oamenilor consumă prea multă sare – în medie, 9-12 grame pe zi (în jur de două ori nivelul maxim recomandat).
Se estimează că o reducere a consumului de sare la 5 g pe zi ar determina o scădere cu 23% a accidentelor vasculare cerebrale și cu 17% a bolilor cardiovasculare, prevenind 4 milioane de decese la nivel global. OMS a lansat un îndemn internațional pentru reducerea cu 30% a consumului de sare, până în anul 2025, cu scopul de a scădea mortalitatea prematură.
Reducerea aportului de sare a fost identificată ca fiind una dintre cele mai rentabile măsuri pe care le pot lua țările pentru îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate publică.

Citește și: