Artrita psoriazică: ce progrese s-au înregistrat până astăzi și ce poate fi îmbunătățit?

  • Health literacy



Aproape o treime dintre bolnavii cu psoriazis dezvoltă și artrită psoriazică. Studii recente indică faptul că spre deosebire de alte boli reumatologice, managementul artritei psoriazice se află cu mulți ani în urmă, deși există o tendință de conștientizare a impactului bolii. Doar în 2017 s-au înregistrat de două ori mai multe articole științifice despre această afecțiune decât în perioada 2009-2011. De ce este nevoie de un control mai bun al artritei psoriazice?

38 de milioane de oameni la nivel global sunt afectați de artrita psoriazică. Acești pacienți au un risc de deces prematur cu 60% mai mare decât populația generală, iar în timp boala se dovedește adesea invalidantă:

abonare
  • 89% dintre pacienți acuză dureri articulare
  • la 47% dintre cazuri se pot întâlni eroziuni osoase și se pierde structura articulației
  • 10% dintre pacienți necesită intervenții chirurgicale pentru afectarea articulară
Sursa foto – Celegene

Diagnosticul precoce și tratamentul corespunzător înseamnă atât evitarea dizabilităților, durerilor cronice și ameliorarea calității vieții pacienților, cât și evitarea unor costuri foarte mari.

Până la un controlul optim al artritei psoriazice mai sunt mulți pași de parcurs: bolnavii trebuie diagnosticați cât mai devreme

Deși există o tendință de creștere a conștientizării asupra impactului bolii, este încă loc de eforturi susținute pentru depășirea unor probleme esențiale. Studii prezentate în ultimii ani în cadrul evenimentului Rheumatology Winter Clinical Symposium au atras atenția asupra necesității de îmbunătățire a mai multor aspecte în managementul artritei psoriazice.

Dr. Eric M Ruderman, reumatolog la Northwestern University, Chicago a transmis un mesaj important:

„În abordarea dermatologică a psoriazisului, lucrurile merg din ce în ce mai bine cu fiecare nouă citokină descoperită drept țintă terapeutică. Nu același lucru poate fi spus în cazul nostru. Încă mai sunt multe de făcut în acest sens”.

Studiul coordonat de acesta a inclus 141 de pacienți cu artrită psoriazică pentru care s-a evaluat activitatea bolii prin diferiți parametri, pe o perioadă de un an. Doar 22,9% s-au încadrat în categoria de activitate minimă a bolii, adică au înregistrat în 5 din cele 7 domenii evaluate scoruri de „activitate foarte joasă” sau „boală inactivă ”. Autorul studiului a concluzionat că aceste valori nu sunt satisfăcătoare și că abordarea artritei psoriazice este în urmă, având în vedere că în alte boli precum artrita reumatoidă se pot înregistra rate de remisiune de 50-60%. Dacă în tratarea formei cutanate a bolii acum câțiva ani nu se putea imagina dispariția plăcilor de pe piele, astăzi se obține un control optim al acestei afectări prin metodele disponibile.

Un alt studiu desfășurat semnalează faptul că s-ar putea face economii semnificative dacă pacienții ar fi diagnosticați precoce cu această formă de artrită. Pentru acest studiu au fost recrutați 10.500 de pacienți cu artrită psoriazică, aceștia fiind urmăriți atât cu 5 ani înainte de diagnostic, cât și 10 ani după. De asemenea, 21.000 de pacienți sănătoși au fost incluși în grupul de control.

În perioada celor 10 ani de urmărire după diagnostic, s-a cheltuit o sumă cu 10.641 de euro pe an mai mare per pacient pentru cei cu artrită psoriazică, comparativ cu grupul de control. Costurile aferente îngrijirilor de sănătate au început să crească semnificativ cu cel puțin 3 ani înainte de diagnostic. La momentul diagnosticului, bolnavii cu artrită psoriazică au prezentat cu o frecvență mai mare anumite comorbidități: boli cardiovasculare, boli pulmonare, boli infecțioase și boli hematologice.

„Nu ne descurcăm așa bine în acest moment. Cred că dacă ne gândim la tratamentele disponibile astăzi, mai ales la tratamentele țintite, artrita psoriazică se află în urma artritei reumatoide cu aproape un deceniu”Prof. Arthur Kavanaugh, University of California, San Diego.

De asemenea, un studiu realizat în Statele Unite, care a inclus aproximativ 5.400 de pacienți cu artrită psoriazică, a arătat că cele mai frecvente comorbidități sunt dislipidemia, hipertensiunea și diabetul, iar acești pacienți necesitau mult mai multe prescripții medicale, internări și costuri medicale generale, decât subiecții din populația generală. Costul total anual asociat controlului psoriazisului (atât costuri directe, cât și indirecte) s-ar ridica la peste 35 de miliarde de dolari.

Este loc de mai bine, însă pași importanți încep să fie făcuți

Deși anumite aspecte despre mecanismele bolii încă trebuie să fie cercetate, în ultimii ani au continuat să apară informații care ne duc mai aproape de înțelegerea complexității bolii. Fiecare pacient este unic, iar un singur tip de terapie nu se poate potrivi tuturor.

O mulțime de citokine proinflamatorii, de exemplu IL-17, IL-22, IL-23, IL-12 , au devenit țintele noilor agenți biologici. Noile aprobări din partea FDA și a Agenției Europene a Medicamentului extind gama terapeutică pentru boala psoriazică.

În 2017, a apărut un număr record de publicații privitoare la artrita psoriazică. O căutare pe PubMed a indicat 700 de lucrări, ceea ce înseamnă dublul materialelor publicate în intervalul 2009-2011, iar peste 50 de anticorpi monoclonali se află în studii clinice.

În 2016, FDA a aprobat secukinumab (Cosentyx) pentru artrita psoriazică. Terapia și-a demonstrat eficacitatea în forme dificil de tratat ale bolii psoriazice, precum psoriazisul unghial, al scalpului, psoriazisul palmo-plantar sau artropatia psoriazică.

Multe aspecte încep să fie înțelese și despre bazele genetice implicate în apariția bolii. De exemplu, recent s-au identificat peste 70 de factori de risc genetici pentru psoriazis și 13 factori de risc pentru artrita psoriazică, conform unui studiu publicat în American Journal of Human Genetics. Toate aceste descoperiri pot conduce la dezvoltarea unor biomarkeri care să poată permite identificarea precoce a pacienților cu psoriazis și artrită, precum și intervenția terapeutică precoce.

De asemenea, se acordă din ce în ce mai multă atenție factorilor de risc evitabili, care pot accelera cursul bolii. Mai mult, alături de bolile cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice și diabet, întâlnim și psoriazisul pe lista oficială a principalelor boli cronice netransmisibile conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Citește și: