#ASCO18. Cât de mult contează rasa, sexul și vârsta în alegerea tratamentului optim pentru cancer?

  • Medicina personalizată



Medicina de precizie nu se adresează pacientului standard, ci se adrează trăsăturilor care ne fac unici. Noile trialuri clinice din oncologie încep să analizeze aspecte neglijate anterior, și se orientează de la general la particular. Deși testarea genetică este privită drept marele obiectiv pentru diagnosticul modern, există și alte variabile, precum rasa, sexul și vârsta care influențează semnificativ răspunsul individual la tratament.

Patru studii prezentate la Chicago, în cadrul Întâlnirii Anuale a Societății Americane de Oncologie Clinică au evaluat impactul acestor variabile asupra eficienței tratamentului.

abonare

Două dintre ele au urmărit particularitățile rasiale.

În Statele Unite incidența cancerului de prostată la rasa de culoare este cu 60% mai mare decât la populația albă. 1 din 4 bărbați afro-americani este la risc de a dezvolta cancer de prostată. Ei sunt diagnosticați mai frecvent la vârste mai mici, cu neoplasme în stadii avansate și au un prognostic mai slab. În cazul răspunsului terapeutic, situația este însă diferită…

Abiraterona este mai eficientă pentru bărbații de culoare cu neoplasm de prostată avansat decât pentru cei din rasa albă.

Persoanele de culoare sunt în general slab reprezentate în studii clinice. Chiar și în studiul clinic ce a determinat aprobarea abirateronei pentru cancerul de prostată avansat.

Sursa foto – Slideshare

Studiul Abi Race este primul studiu prospectiv care a comparat eficiența tratamentului cu abirateronă pentru cancerul de prostată avansat în funcție de rasă. Acesta a inclus 100 de bărbați cu neoplasm de prostată avansat, rezistent la castrare, dintre care 50% erau albi iar 50% afro-americani. Participanții au primit tratamentul standard – abirateronă + prednison.

Răspunsul la tratamentul hormonal cu abirateronă a fost mai bun și a durat mai mult în cazul bărbaților de culoare. La aceștia s-a înregistrat o scădere semnificativă a PSA-ului iar durata răspunsului terapeutic a fost cu 5 luni mai mare față de pacienții din rasa albă.

Progresia radiologică a fost similară între cele două cohorte însă valorile PSA-ului au făcut diferența între  cele 2 grupuri. Rata de supraviețuire fără progresie a bolii a fost de 16,8 luni în cazul bărbaților de culoare și de 11,5 luni la rasa caucaziană. După tratamentul cu abirateronă un procent mai mare dintre bărbații afro-americani au avut rate semnificative de scădere a PSA-ului, de până la 90%. PSA-ul este un marker ce arată prognosticul. Ce care au un declin după tratament trăiesc mai mult și a o calitate a vieții mai bună.

Studiul demonstrează că cercetarea cancerului în funcție de rasă este fezabilă. Urmează dezvoltarea unui alt studiu care evaluează eficiența abirateronei în combinație cu apalutamida (Erleada).

„Bărbații de culoare au un risc de două ori mai mare de deces din cauza cancerului de prostată și au în general un prognostic mai slab. Studiul subliniază importanța studierii unor populații diverse din punct de vedere genetic și atrage atenția asupra faptului că toată lumea care poate să beneficieze de pe urma acestui tratament hormonal al trebui să îl primească.”

Rate rate de supraviețuire similare sau mai bune decât cei din rasa albă după chimioterapia cu docetaxel

O meta-analiză ce a cuprins nouă studii clinice de fază 3, cu un număr total de 8 800 de bărbați cu neoplasm de prostată în stadiu avansat a fost prezentată în cadrul ASCO 2018. În toate studiile pacienții au primit chimioterapie cu docetaxel în combinație cu prednison sau o schemă terapeutică ce conține docetaxel. 85% dintre pacienți făceau parte din rasa albă iar 6% erau negri, iar restul aparțineau altor rase.

În ciuda diferențelor în ceea ce privește factorii de risc, supraviețuirea generală a fost de 21 de luni pentru ambele rase. Ajustând anumiți factori de pronostic, s-a observat că bărbații din rasa neagră au avut un risc de mortalitalitate cu 19% mai mic față de rasa caucaziană. Acești factori au inclus

  • Vârsta
  • Locul unde s-au produs metastazele
  • Nivelul PSA
  • Fosfataza alcalină
  • Nivelul hemoglobinei
  • Statusul funcțional al pacientului (abilitatea de a realiza activitățile zilnice)

 Sexul pacientului este un alt element ce trebuie luat în considerare atunci când discutăm despre tratament personalizat…

Femeile cu cancer de cap și gât, insuficient tratate

Un studiu realizat în California arată că femeile cu cancer de cap și gât nu primesc tratamentul adecvat față de bărbații care au acest neoplasm. Pacientele sunt tratate mai puțin prin chimioterapie și radioterapie. Studiul a arătat că mortalitatea din cauza cancerelor de cap și gât este mai crescută în cazul femeilor.

Cancerele de cap și gât reprezintă 4% dintre neoplasmele din Statele Unite și sunt de două ori mai frecvente în rândul bărbaților. Atunci când aleg tratamentul oncologii iau în considerare statusul de activitate al pacientului și comorbidități. Pacienții care nu tolerează chimioterpia intensivă primesc tratamente precum cetuximab – o terapie țintită- în combinație cu radioterapie, sau doar radioterapie.

Un alt factor este reprezentat de etiologia neoplasmului. Dacă acest e asociata cu infecția HPV, răspunsul terapeutic este mai bun. În cazul bărbaților peste 70% dintre cancere au ca etiologie infecția HPV, comprativ cu 22,5% în rândul femeilor.

A fost folosit un model matematic pentru a compara ratele de mortalitate din cauza acestui tip de cancer. Acest model ia în considerare diferențele de vârstă, sex, stadiul tumorii, Indexul Charlson de Comorbidități, precum și istoricul de fumat și consum de alcool.

Rezultatele arată că:

  • Șansele de a primi scheme intensive de chimioterapie sau radioterapie au fost mai mici în cazul femeilor
  • Mortalitatea din cauza neoplasmului a fost mai mare în cazul femeilor
  • Mai puține femei aveau cancer oro-faringian, mai puține cancere de cap și gât au fost asociate cu infecția HPV la femei.

Vârsta și îngrijirea personalizată a pacienților oncologici

Adesea ne gândim la eficacitatea tratamentului oncologic în termeni de supraviețuire, însă pentru pacienții vârstnici trebuie să luăm în considerare și alte aspecte. 70% dintre bolnavii de cancer au peste 65 de ani, iar numărul pacienților vârstnici este în creștere, astfel încât este nevoie de un management special al acestei categorii de pacienț.

Evaluarea geriatrică cuprinde o serie de teste standardizate care urmăresc performanța fizică și cognitivă.  Un studiu a demonstrat utilitatea acestui tip de evaluare la pacienții în vârstă. Instrumentul îmbunătățește comunicarea medic pacient și conduce la decizii terapeutice mai bune.

Evaluarea geriatrică ia în considerare elemente ce țin de:

  • Statusul mintal
  • Statusul fizic
  • Nutriție
  • Suport social

Astfel pot fi identificați bătrânii care au o speranță de viață mai mică din cauza unor probleme de sănătate ce nu țin de afecțiunea neoplazică. Într-un ghid recent, ASCO recomandă evaluarea geriatrică tuturor pacienților de peste 65, care primesc chimioterapie.

Rezultatele arată că evaluarea înainte de discuția cu medicul, aduce în prim plan îngrijorările legate de toate problemele asociate vârstei. De asemenea, crește gradul de satisfacție a pacientului și conduce la intervenții care cresc calitatea vieții pacientului.

Intervențiile terapeutice au inclus – fizioterapie, reducerea medicațiilor la risc pentru un pacient care primește mai mult de 5 substanțe, determinarea capacității de decizie la un bolnav cu deficit cognitiv.

S-a observat că medicii care primesc această evaluare geriatrică înainte de discuția cu pacientul au tendința să discute mai mult cu bolnavii despre ingrijorările asociate cu vârsta. De asemenea, în aceste cazuri medicii intervin pentru rezolvarea acestor preocupări.

Știrea în format video poate fi accesată mai jos:

Citește și alte articole pe tema ASCO 2018: