Barometrul de Sănătate Publică 2023: Importantă pentru oameni, ocolită de autorități

Sănătatea românilor

Redacția
30 iulie 2023
Citit de 291 ori.

Sănătatea este pe primul loc în topul domeniilor care ar trebui finanțate cu prioritate, arată Barometrul de Sănătate Publică 2023, ediția a treia, lansat în iunie. O proporție mare a populației din România – 41,5% – admite importanța acestui domeniu, pe locul al doilea situându-se educația, cu 30,1% dintre opțiunile exprimate.

A treia ediție a Barometrului de Sănătate Publică a analizat percepțiile românilor referitoare la: poziționarea sănătății ca domeniu de interes, raportarea publicului la politicile privind sănătatea, vaccinarea, telemedicină, sursele de informații, spitalele private versus spitalele publice, accesul la medicamente inovatoare, studii clinice, încrederea în asigurările de sănătate. Datele au fost culese, verificate și analizate în perioada 9 iunie – 23 iunie în București și în toate județele României pe baza unui chestionar telefonic.

Screeningul, mai mult absent decât prezent

Deși screeningul este o metodă importantă de depistare a bolilor, aproape 80% din totalul populației susține că, în ultimii doi ani, medicii de familie nu au vorbit în cabinete despre așa ceva, arată BSP2023.

În condițiile în care, medicul de familie și medicul specialist sunt principalele surse de la care cei mai mulți pacienți – 71,3% – află informațiile medicale, proporție cu 10% mai mare comparativ cu Barometrul de Sănătate Publică 2022.

2 din 3 oameni – 61,8% din totalul celor cărora li s-a explicat despre screening, spun că medicul de familie nu le-a recomandat să facă nicio investigație de acest fel în ultimii doi ani.

Din totalul celor cărora li s-a recomandat să facă screening, aproape 80% au și dat curs recomandării:

În 10% din cazuri, s-a descoperit o boală gravă, iar în 23,7% dintre cazuri, o boală aflată în stadiul incipient.
Pentru 66,1% dintre cei care au făcut screeningul nu s-a descoperit nimic care necesita intervenție medicală.

Potrivit aceluiași sondaj, peste o treime află informațiile medicale de pe site-urile generaliste de pe internet, proporție mai mare comparativ cu anul trecut. 23,8% apelează la prieteni pentru a se informa, iar 12,2%, la rețelele de socializare de tipul Youtube, Facebook, TikTok.

Aproape 40% spun că verifică informația din mai multe surse, 34,1% dau crezare doar spuselor specialiștilor, în timp ce 17% pretind că-și dau seama singuri dacă sunt mințiți sau li se spune adevărul.

Cele două mine amorsate la nivel individual

Întrebați cât de des încalcă reguli știute ca importante pentru o stare bună de sănătate și care sunt acelea, 20,6% dintre respondenți admit că au adesea o alimentație nesănătoase și consumă băuturi carbogazoase, în timp ce alți 9% spun că fac acest lucru zi de zi. Pe locul al doilea se situează fumatul – 16,4% dintre participanții la sondaj spun că fumează des, iar 9,3%, foarte des. Consumul de substanțe interzise este recunoscut ca fiind un obicei rar de către 1,4% și respins în totalitate de 97,4% din totalul populației.

„Nu am nicio problemă de sănătate” pretind 40,3%, în timp ce 22,4% consideră că au o problemă de sănătate, dar mică, motiv pentru care nu au fost încă la medic.
Mai mult de o treime – 31,9% din totalul populației se declară sub tratament pentru una sau mai multe afecțiuni.
„Dar, situația este sub control”, pare să fie percepția acestora din urmă.
O stare destul de proastă de sănătate are doar 5,4% dintre respondenți.

Cum își protejează românii sănătatea

Mersul regulat la controale medicale și punerea în practică a recomandărilor făcute de specialiști sunt principalele metode prin care își păzesc sănătatea 36,5% dintre participanții la sondaj, în timp ce 26,2% merg la medic doar dacă apare o problemă de sănătate sau simptome care pot fi asociate vreunei afecțiuni medicale.

Majoritatea covârșitoare a populației – aproape 75% – are cunoștință de faptul că au dreptul în fiecare an la un set gratuit de analize de sânge și urină dacă au asigurare în sistemul de stat. 47,6% spun că le-au și făcut în fiecare an sau chiar mai des și doar 16,3% că nu le-au făcut nici măcar odată în ultimii patru ani.

Sondajul mai arată că peste 45% au reușit să-și facă aceste analize pe baza trimiterii de la medicul de familie, în timp ce 18,2% au plătit pentru ele pentru că nu puteau fi decontate toate de la bugetul de stat. 10,7% susțin că le-au plătit cu bani din buzunar pentru că la furnizorul de servicii medicale se terminase bugetul alocat analizelor, iar 7,8% că nu au avut bilet de trimitere.

La întrebarea „Pentru cei care suferă de o boală cronică sau COVID-19 s-a implementat din 2021 programele Monitor care permit programarea la analize de laborator și imagistice în termen de 5 zile de la prezentarea biletului de trimitere de la medicul specialist, ați auzit e aceste programe?” răspund pozitiv doar 16,7%, în timp ce 48,4% habar n-au avut, dar le-ar fi fost util să știe. Din totalul celor care știau de aceste programe Monitor, doar 28,7% le-au și folosit.

Cât privește cunoașterea drepturilor pe care le au 47,8% spun că le știu, iar 8,5% au încercat să le afle, dar le-a fost neclar unde să se adreseze.

Proporția celor care admit că în ultimii doi ani au apelat ei sau membri ai familiei – la servicii de telemedicină este de 17,5%. Comparativ, la Barometrul de anul trecut, 39,5% admiteau că au beneficiat ei sau membri ai familiei – de consultații online sau la telefon de la începutul pandemiei.

Încrederea în vaccinuri

Primele trei probleme ale sistemului românesc de sănătate sunt identificate ca fiind personalul medical insuficient – medici și asistente – calitatea îngrijirii din spitale și comunicarea cu pacienții. Primele măsuri pe care oamenii le-ar lua ar fi acelea de a investi în dotarea spitalelor și construcția de spitale noi – 40,7% – și doar 9,2% ar crește accesul la noi medicamente, mai eficiente.

Balanța încredere/neîncredere în vaccinuri înclină în favoarea încrederii – sondajul arată că 43,2% au multă încredere, la care se adaugă alți 12,4% care au foarte multă. La polul opus, 26,4%, au foarte puțină încredere, iar 17,6%, au puțină. Comparativ cu anul trecut, proporția celor care sunt net împotriva vaccinării pare să fie constantă – 18%.

Vaccinul gripal este de departe cel mai cunoscut – 95,6% – au auzit de el, la fel ca și cel antiturbare – 84,1% și cel ROR – rubeolă, oreieon, rujeolă – 81,3%.

Proporții peste 50% de popularitate concentrează și vaccinurile împotriva hepatitei B, a varicelei, a tuberculozei și a infecției cu HPV oncogen. Cele mai multe informații despre vaccinuri sunt luate tot de la medicul de familie care și recomandă vaccinarea în 83,1% dintre cazuri.

Cele mai comode variante de imunizare sunt la cabinerul medicului de familie și la spital sau policlinică, în timp ce sub 3% apreciază că ar fi comod la farmacie.

Peste 50% dintre respondenți apreciază că vaccinurile făcute în copilărie protejează pe tot parcursul vieții, chiar dacă realitatea e alta. Doar 23,4% au cunoștință de faptul că unele ar trebui reluate și completate.

Autoritățile, slab percepute

Barometrul arată că puține persoane își amintesc vreo măsură luată de autorități în ultimii ani relativ la sănătate – doar 27,1%, comparativ cu 72,4% care nu pot face o astfel de mențiune.

Dintre cei care-și amintesc, peste jumătate – 56,9% – menționează măsurile anti-COVID-19, în timp ce 12,5% identifică creșterile salariale și majorările bugetare din domeniu. Chiar și așa, arată sondajul, măsurile anti-COVID-19 au fost percepute ca fiind aplicate parțial și foarte adesea, modificate.

Spitalele private, mai bine văzute la capitolul „amabilitatea personalului”

Spitalele private sunt mult înaintea celor de stat în privința dotărilor, condițiilor de tratament, curățeniei, amabilității și profesionalismului personalului medical, arată sondajul, fiecare dintre aceste avantaje fiind apreciate de peste 50% dintre respondenți. Comparativ, spitalele de stat întrunesc proporții de circa 30% la acești indicatori, cu mențiunea că, în privința rezolvării cazurilor grave, spitalele de stat se află înaintea celor private cu 53,5% dintre răspunsuri, față de 43%, spitalele private.

Barometrul mai arată că, în ciuda majorării salariilor medicilor din spitalele de stat, obiceiul de a da atenții, eventual mită, se menține la 52,1%, la spitalele de stat, dar și în cele private – 37,5%.

Sondajul arată că pentru pacienți este important ca atunci când beneficiază de servicii medicale acestea să fie gratuite sau compensate de la bugetul de stat – 50,1% – iar personalul să fie amabil – 49, 9%. Accesul la aparatură și medicamente moderne ocupă locul al treilea în topul importanței. Pentru aproape un sfert dintre respondenți este important să nu fie puși în situația de a da mită.

Aproape jumătate dintre participanții la sondaj au recunoscut că ultima oară când ei sau un membru al familiei au ajuns la spital, timpul de așteptare a fost lung – 49,4%. Peste 70% spun însă că spitalele în care au fost erau curate, ofereau un confort decent pacienților, medicii au fost amabili, au oferit informațiile cerute, iar tratamenttul recomandat și-a făcut efectul.

Inovație, dar fără participare la studii clinice

La fel ca și anul trecut, românii continuă să rămână rezervați față de implicarea în studii clinice. Deși 37,7% din populație admite că medicamentele inovatoare sunt importante pentru îmbunătățirea stării de sănătate și 29,5% și-ar dori acces la aceste medicamente, 42,4% resping posibilitatea de a se înscrie în studii clinice care ar duce la descoperirea de noi tratamente.

„Nu știu cât de sigure sunt medicamentele respective și ce efecte secundare au” sunt motivațiile celor care respind ideea participării, în timp ce 25,9% spun că nu înțeleg de ce să-și asume asemenea riscuri.
Cu toate acestea, față de Barometrul de anul trecut, în 2023, proporția celor care s-ar înscrie într-un studiu clinic este în ușoară creștere: 33,1%, față de 28,7%, în 2022.

Cât privește asigurările medicale private acestea sunt o realitate pentru 83,5% dintre respondeți, în timp ce 88% sunt asigurați la stat. 38,8% dintre respondenți consideră că sunt suficiente asigurările plătite la stat, proporție sensibil mai redusă, comparativ cu anul trecut – 47% – în timp ce 36,6% ar plăti și asigurări private, dar nu-și permit, proporție și aici mai mare, comparativ cu 29%, în 2022.

Sondajul a fost lansat de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” și Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în patreneriat cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române.

Citește și: