Pandemia COVID-19 a trecut. Ce lasă în urmă – o „epidemie” de singurătate, o democrație în pericol, încredere scăzută în societate
Infecția cu SARS-CoV-2, cunoscut inițial ca noul coronavirus, a lăsat în urmă, la nivel mondial, aproape 7 milioane de decese – dintre care, circa 2,1 milioane, în Europa. Din cei 690 de milioane de oameni care au trecut prin infecție, aproape 250 de milioane au fost europeni, potrivit datelor Academiei de Științe Medicale din România.
Dincolo de cifre, pandemia a setat o nouă normalitate, introducând reguli noi precum distanțarea socială, purtarea măștii medicale, testarea și izolarea, dar a pus în evidență și slăbiciuni ale sistemului de organizare – nu este vorba doar despre sistemul de sănătate. Toate cu un cost nu doar financiar, ci și cu implicații pe care abia acum începem să le contabilizăm.
Subiecte abordate în material:
- epidemia de singurătate
- democrația se află în pericol
- scăderea încrederii cetățenilor unii în alții și în guverne mărește inegalitățile sociale / în sănătate
- speranța de viață a scăzut
Democrația, în pericol. Digitalizare, dar cu ce preț?
Așa cum aminteam anterior, pandemia a evidențiat slăbiciuni serioase ale sistemului de organizare la nivel social, dar și politic. Astfel, Grupul European de Etică în Știință și Noi Tehnologii (EGE), organism consultativ indepedent al Comisiei Europene, atrage atenția asupra faptului că anii de pandemie au clătinat democrația și că este nevoie de modalități de ancorare mai profundă a acesteia pentru a face față noilor riscuri care ar putea apărea.
Pe 20 iunie 2023, EGE a transmis punctul său de vedere – Opinie asupra democrației în era digitală – vicepreședintelui Comisiei, Dubravka Šuica. Avizul a fost solicitat de șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru a ghida eforturile în abordarea provocărilor la adresa democrației și a o întări. Potrivit vicepreședintelui Šuica, grupul de experți EGE îndeamnă politicienii să reflecteze mai adânc asupra democrației și să privească dincolo de alegeri.
„Ar trebui să dăm oamenilor posibilitatea și să-i invităm să participe mai activ la dezbaterile publice și la luarea deciziilor. Opinia experților EGE ne încurajează pe toți în eforturile noastre de a continua să lucrăm la întărirea democrațiilor europene, în contextul geopolitic și tehnologic dificil de astăzi”.
Punctul de vedere exprimat de EGE recunoaște importanța inovației și a tehnologiei în susținerea democrației, dar subliniază, totodată, și riscurile legate de aranjamentele socio-tehnice actuale aflate în expansiune, inclusiv fenomenul știrilor false și manipulatoare privind dezbaterea publică, alegerile și societatea în ansamblul ei. Opinia examinează anumite aspecte ale vieții private, spațiul tot mai restrâns în care li se permite indivizilor să acționeze autonom, axându-se pe supravegherea și discriminarea pe care aceste mijloace tehnice o facilitează.
Documentul ridică semne de întrebare privitoare la extinderea corporațiilor tehnologice în sectorul public, la lipsa beneficiilor echitabile pentru public, la puterea tot mai mare a entităților comerciale în stabilirea agendelor și la dependența tot mai mare de acestea în procurarea de bunuri publice esențiale. Deoarece aceste evoluții amenință valorile pe care un sistem democratic le susține, consolidarea democrației, ca fiind cea mai potrivită formă de guvernare pentru realizarea drepturilor și a valorilor fundamentale, este o necesitate etică, argumentează EGE.
Documentul cuprinde un set de recomandări menite să creeze modele prin care aceste lucruri pot fi transpuse în realitate, în mod democratic. Acestea se referă la:
- Promovarea și susținerea participarării publice, educației civice și a alfabetizării digitale care oferă oamenilor capacitatea de a discerne în mediul online;
- Normative mai coerente, astfel încât practicile digitale să slujească interesul public și comunitățile, iar tehnologiile să fie concepute și reglementate în interesul democrației;
- Protejarea și întărirea organizațiilor societății civile, precum și a profesioniștilor din media;
- Măsuri care să ofere siguranța că inovația finanțată din fonduri publice aduce beneficii publicului, că nevoile de bază sunt protejate față de rațiunile pieței și că parteneriatele public-privat sunt concepute pentru a consolida valorile fundamentale;
- Integrarea democrației și a proiectelor democratice în diplomația UE, în beneficiul populației și al planetei.
În plus, un raport recent publicat de Biroul European al OMS a legat scăderea nivelului de încredere între oameni și în instituții cu mărirea inegalităților sociale și în sănătate. Cetățenii s-au îndepărtat din ce în ce mai mult de guverne și instituții publice, simțind că nu le apără interesele, în timp ce alții se bucură de privilegii, explică raportul. Pentru cei cu venituri mici, încrederea în cei din jur este cu 40% mai mică în comparație cu persoanele cu venituri mari.
Potrivit raportului, încrederea în guverne a scăzut semnificativ de la începutul pandemiei pentru persoanele fără loc de muncă. Lipsa protecției sociale pentru cei vulnerabili a accentuat și mai mult inegalitatea. În centrul recomandărilor pentru combaterea acestui trend se află tinerii – promovarea lor și oferirea de oportunități de creștere.
Nevoia de celălalt
Fără doar și poate, omul este un animal social prin natura sa. Dincolo de nevoile biologice, spunea Aristotel, omul este născut pentru a trăi dimpreună cu ceilalți, aceasta fiind o condiție pentru păstrarea sănătății fizice și mentale. Societatea precede individul așa cum corpul precede organele. Fără societate am fi ori zei, ori bestii.
Nu toți l-au citit pe îndrăznețul filosof grec. Și mai puțini l-au înțeles. Dar „nevoia de celălalt” a putut fi experimentată din plin în timpul pandemiei cu noul coronavirus, urmare a restricțiilor de mobilitate impuse la nivel social pentru limitarea transmiterii infecției.
Experiment: Atleta Beatriz Flamini a stat timp de 500 de zile – aproape un an și jumătate – închisă într-o grotă din Spania, un record absolut în materie de izolare. După două luni, a mărturisit aceasta, „am pierdut noțiunea timpului”.
Chiar dacă restul populației nu a trecut printr-un astfel de experiment extrem, percepția distorsionată a timpului a fost identificată ca efect al izolării fizice și distanțării sociale de procente covârșitoare ale populației Europei, așa cum avea să evidențieze un studiu bazat pe chestionare online în Marea Britanie. Izolarea, au atras atenția cercetătorii, afectează omul atât din punct de vedere psihologic, cât și fiziologic, opt ore lipsite de contact social fiind echivalente cu tot atâtea ore de lipsă de hrană.
Legăturile sociale sunt fundamentale pentru bunăstarea individuală, avea să arate, la rândul lui, primul sondaj la nivelul UE, referitor la singurătate, publicat în iunie, anul acesta. Rezultatele sondajului au fost difuzate pe 6 iunie 2023, în cadrul unei conferințe a Comisiei Europene la nivel înalt care a marcat finalizarea unui proiect-pilot al Parlamentului European privind singurătatea.
Proiectul a fost derulat în 2022 de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene împreună cu Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă și a arătat că sentimentul lipsei de interacțiuni sociale semnificative a fost identificată ca fiind o problemă serioasă de sănătate publică – o „epidemie de singurătate”, legată de factori precum sănătatea precară și lipsa conexiunilor sociale.
Singurătatea nu este doar o problemă individuală, din sfera privată, ci și una socială prin faptul că împiedică coeziunea socială, prin urmare, trebuie privită ca atare, atrag atenția responsabilii europeni.
Sănătatea mintală trebuie pusă pe picior de egalitate cu sănătatea fizică, fiind necesare acțiuni de creștere a gradului de conștientizare și de combatere a singurătății și izolării în ideea promovării unei bune sănătăți mintale. UE va investi în acest sens 1,25 de miliarde de euro, au anunțat oficialii europeni.
- Sondajul a inclus 25.000 de respondenți, 13% dintre ei declarând că se simt singuri de cele mai multe ori sau chiar tot timpul.
- Irlanda are proporția cea mai înaltă a persoanelor care se simt singure – 20% dintre respondenți – după care urmează Luxemburg, Bulgaria și Grecia.
- La polul opus, cele mai mici proporții au fost observate în Țările de Jos, Cehia, Croația și Austria.
- România este în grupa țărilor cu o proporție medie, între 14 și 16%, alături de Suedia și Franța.
Cercetarea a evidențiat că singurătatea nu mai este o problemă doar a vârstnicilor, ci are o incidență mare și în rândul tinerilor. Ba chiar mai mare în rândul tinerilor, comparativ cu generațiile mai în vârstă.
Situația economică favorabilă, contactele sociale numeroase și de bună calitate sunt factori care previn singurătatea, în timp ce pierderea unui partener sau a unui loc de muncă pot modifica rețeaua socială și crește semnificativ riscul de a rămâne singur.
Datele arată că persoanele singure majoritatea timpului sunt mai susceptibile de a suferi de depresie, comparativ cu ceilalți. Diferența ar fi de circa 20 de puncte procentuale. Totodată, singurătatea deteriorează starea de sănătate și accentuează comportamentele nesănătoase. Cronologia nu este însă clară.
O concluzie suplimentară a sondajului indică o corelație între utilizarea rețelelor sociale și singurătate, în sensul în care utilizarea intensă a site-urilor de rețele sociale este asociată cu o creștere a singurătății, sugerând că rețelele sociale înlocuiesc relațiile față în față cu cele online, lipsind intimitatea și calitatea interacțiunilor față în față.
Conștientizarea nevoii de intervenție a fost declarată de 43% dintre respondenți, dar există diferențe mari între țări, a mai relevat sondajul. Astfel, în Lituania, Portugalia și Slovenia, peste 60% erau la curent cu politicile de intervenție în țările lor, în timp ce în Suedia, România, Ungaria, Belgia, Italia, Cipru și Bugaria, proporția era de 35% sau mai mică.
Sondajul a inclus și informații referitoare la rolul pe care diferiți actori ar trebui să-l aibă în sprijinirea celor care se simt singuri, peste 70% dintre participanți fiind de părere că familia trebuie să fie principalul pilon de sprijin în această ecuație.
Speranță de viață mai mică
Un alt efect al pandemiei a fost acela că a tăiat din speranța de viață la naștere în toate țările UE și nu numai. Datele Eurostat arată că, în 2021, speranța de viață la naștere a scăzut la o medie de 80,1 ani, de la 80,4 ani, în 2020 și 81,3 ani în 2019.
Pe regiuni, la nivelul anului 2021, cele mai înalte niveluri de speranță de viață la naștere au fost situate în Spania – (85,4 ani), urmată de Navarra (84,8 ani) – Italia, Bolzano, și Franța – toate cu 83,8 ani.
La polul opus, regiunile UE cu cea mai mică speranță de viață la naștere a fost în regiunile din Bulgaria – 71,4 ani – și România– 72,8 ani. Speranța de viață a femeilor a continuat să fie mai mare decât a bărbaților, respectiv 82,9 ani, comparativ cu 77,2 ani, în 2021, ambele înregistrând scăderi suplimentare.
În 2020, speranța de viață atât pentru femei, cât și pentru bărbați a scăzut cu 0,3 ani. Între 2002 – primul an pentru care datele privind speranța de viață au devenit disponibile pentru toți membrii UE – și 2021, speranța de viață la naștere în UE a crescut cu 2,5 ani, de la 77,6 la 80,1 ani; creșterea a fost de 2 ani, pentru femei și de 2,9 ani, pentru bărbați.
Exces de mortalitate
Statistica Eurostat mai arată că, în aprilie 2023 excesul de mortalitate a crescut comparativ cu luna precedentă, situându-se cu +2,7% peste valoarea de referință (numărul mediu de decese pentru aceeași perioadă în 2016-2019). În martie 2023, excesul de mortalitate a fost cu puțin peste valoarea de referință, situându-se la +0,6%.
Totodată, în martie și aprilie 2023, rata mortalității a revenit la niveluri mai apropiate de restul perioadei pandemiei de COVID-19, după ce, în februarie 2023, nu s-a înregistrat nicio mortalitate în exces, pentru prima dată de la începutul pandemiei indicatorul scăzând la -1,5%. Rata mortalității în exces a fost de 12,0% în aprilie 2022 – însemnând 40.200 decese în exces -, 20,9% în aprilie 2021 – însemnând 73.600 decese în exces – și 25,2% în aprilie 2020 – însemnând 105.000 decese în exces. Alături de vârfurile înregistrate în aprilie 2020 și 2021, au existat vârfuri în noiembrie 2020 (+40,0%, 140.000 decese în exces) și noiembrie 2021 (+26,6%, 94.000 decese în exces).
Pe 5 mai 2023, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că pandemia de COVID-19 nu mai reprezintă o urgență de sănătate globală. Anunțul a venit după trei ani de la declararea, pentru prima dată, a celui mai înalt nivel de alertă privind pericolul pe care îl reprezenta virusul SARS-CoV-2. Cu toate acestea, a spus dr. Tedros Ghebreyesus, președintele Organizației Mondiale a Sănătății, întreaga lume ar trebui să se pregătească pentru o pandemie „chiar mai letală” decât COVID-19.
Citește și:
- CE SPUN STUDIILE despre consecințele pandemiei COVID-19 asupra sănătății mintale
- #Covid19. Patru scenarii de evoluție a pandemiei în următorii ani, publicate de Guvernul UK: „Valurile vor fi cu atât mai grave cu cât vor fi detectate mai târziu”
- Epoca post-pandemie, epoca post-rețele sociale