#BiotechWeek2020. Medicamentele biologice: ultimele dezvoltări în domeniu și cele mai recente aprobări
Mai mult de 350 de milioane de pacienți din întreaga lume beneficiază de medicamente obținute prin biotehnologie. Acestea sunt utilizate pentru tratarea diverselor afecțiuni precum cancerul, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, scleroza multiplă, diabetul, artrita reumatoidă, psoriazisul, astmul, leucemia, hepatita etc.
Deși biotehnologia există și a fost utilizată de mai bine de 6.000 de ani, abia începând cu anii `70 interesul oamenilor de știință s-a îndreptat către studierea acesteia în aplicații medicale. Odată cu această abordare, numeroase arii terapeutice au cunoscut schimbări majore.
În momentul actual, o cincime din totalul medicamentelor sunt fabricate cu ajutorul biotehnologiei, însă este estimat că în următorii ani mai mult de jumătate dintre acestea vor fi obținute pe această cale.
Medicamentele biologice sunt molecule mari și complexe, care dispun de o mare variabilitate. Acestea nu pot fi obținute prin metode de fabricare convenționale, precum medicamentele de sinteză chimică, ci în procesul de fabricare sunt utilizate organisme vii: bacterii, microorganisme, virusuri, celule animale sau vegetale etc.
De altfel, acesta este și motivul pentru care fabricarea medicamentelor biologice este un proces foarte complex și destul de costisitor (costul fiind de aproximativ 22 de ori mai mare decât pentru un medicament convențional).
Pașii care conduc la obținerea acestor medicamente sunt explicați în detaliu în videoclipul următor:
Există o serie de diferențe între medicamentele biologice și cele de sinteză chimică, din punct de vedere al modului de fabricare, al masei moleculare, al proprietăților chimice, al profilului farmacocinetic și al modului de aprobare. Inclusiv în ceea ce privește nomenclatura acestora se găsesc diferențe comparativ cu medicamentele de sinteză chimică.
La finalul anului 2019, Food and Drug Administration a publicat o nouă versiune a ghidului care vizează nomenclatura medicamentelor obținute prin biotehnologie. Măsurile prevăzute în noul ghid se vor aplica numai medicamentelor nou dezvoltate, acestea urmând să primească un sufix de identificare alcătuit din 4 litere alese în mod aleatoriu, indiferent de denumirea de bază a moleculei.
Diferența dintre medicamentele biologice și cele clasice
Există 5 mari puncte-cheie care diferențiază medicamentele biologice de cele clasice, obținute prin sinteză chimică.
1. Procedeul de obținere
După cum le spune și numele, medicamentele biologice sunt obținute în urma unor procese biotehnologice, pornind de la culturi celulare. Deoarece în timpul obținerii terapiilor biologice sunt folosite diverse structuri vii, orice modificare a parametrilor procesului de fabricare, de exemplu schimbări de temperatură sau pH, manevrare și depozitare precară, poate conduce la alterarea proprietăților fizice ale acestora și chiar la schimbări semnificative din punct de vedere al eficienței clinice.
Pentru a evita acest lucru, procesul de fabricație este atent monitorizat, fiind efectuate în acest timp aproximativ 250 de teste. Comparativ cu medicamentele biologice, în obținerea medicamentelor de sinteză chimică sunt realizate numai 50 astfel de teste.
2. Dimensiunea și variabilitatea
Datorită faptului că sunt produse de sisteme vii, medicamentele biologice au o variabilitate crescută din punct de vedere structural și al caracteristicilor, comparativ cu cele de sinteză chimică. Mai mult decât atât, și dimensiunea moleculară este semnificativ mai mare în cazul biologicelor, acestea având adesea o structură de natură proteică, complexă, formată din lanțuri de aminoacizi distribuite tridimensional.
Natura biologicelor dictează și proprietățile fizico-chimice ale acestor medicamente. În timp ce în cazul medicamentelor de sinteză chimică proprietățile produselor sunt bine definite, denotând o stabilitate foarte ridicată, în cazul terapiilor obținute prin procese biotehnologice, proprietățile sunt complexe și variază în funcție de liniile celulare utilizate în timpul fabricării.
3. Imunogenicitatea
Spre deosebire de medicamentele clasice, de sinteză chimică, medicamentele biologice au potențialul de a provoca reacții imune la interacțiunea cu organismul. Acest lucru este datorat în principal compoziției și dimensiunii moleculare mari, de peste 10.000 Daltoni. Deși există cazuri în care reacțiile imune apărute la administrarea biologicelor sunt dorite, precum în cazul vaccinurilor, în restul situațiilor acestea pot conduce la consecințe grave. Medicamentele clasice, însă, au un nivel de imunogenicitate foarte scăzut.
4. Modul de administrare
Medicamentele biologice fiind de natură proteică nu pot fi administrate pe cale orală deoarece ar fi descompuse și digerate, precum proteinele întâlnite în alimente. Așadar, terapiile biologice pot fi administrate numai prin injecții sau perfuzii. În ceea ce privește medicamentele de sinteză chimică, având molecule mici care, cel mai adesea, pot fi absorbite ca atare, acestea pot fi administrate și oral.
5. Modul de reglementare
Medicamentele obținute prin sinteză chimică pot fi aprobate atât la nivelul fiecărui stat din Uniunea Europeană, de către autoritățile naționale ale statului respectiv, fie printr-o „procedură centralizată” de aprobare, desfășurată în cadrul Agenției Europene a Medicamentului (EMA). În comparație cu acestea, medicamentele biologice pot fi aprobate numai urmând procedura centralizată, fiind atent analizate de către Comisia pentru Medicamente de Uz Uman (CHMP), parte a EMA, care, în funcție de rezultatele prezentate, oferă aviz pozitiv sau negativ.
Medicamentele biologice sunt mai scumpe decât cele de sinteză chimică, principalele motive fiind procesul complex de fabricație, costurile ridicate asociate cercetării acestora precum și criteriile de omologare și supraveghere riguroase.
Terapii biosimilare
În emisiunea RaportuldegardăLIVE din 22 septembrie, Dr. Marius Geantă, președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină, alături de Adriana Boată și Dr. Bianca Cucoș, medic rezident genetică medicală, au dezbătut subiectul medicamentelor biologice, prezentând și diferențele dintre medicamentele biologice și cele biosimilare.
Medicamentele biosimilare reprezintă medicamente cu o structură similară medicamentelor biologice, de referință. Biosimilarele nu pot fi identice cu medicamentele de referință, în principiu din cauza procedeului de fabricare și a liniilor celulare utilizate.
În timp ce în fabricarea unui medicament biologic atenția se îndreaptă către siguranța și eficacitatea terapiei, în cazul biosimilarelor focusul este pe similitudinile dintre acesta și medicamentul de referință.
Introducerea biosimilarelor în diverse arii terapeutice aduce numai beneficii pacienților, îmbunătățind accesul acestora la tratament. Prima terapie biosimilară a fost aprobată în Uniunea Europeană în 2006.
Terapii biologice recente
Cu ocazia Săptămânii Europene de Biotehnologie din acest an, Raportuldegardă.ro a lansat un nou podcast care vizează medicamentele biologice. Pentru a afla ce sunt medicamentele biologice și care este importanța lor, accesați:
Primul produs biologic destinat domeniului medical a fost insulina umană, comercializată în anul 1982. La finalul anilor `80, în total, erau aprobate 16 produse biologice având 12 indicații terapeutice. 34 de ani mai târziu, la finalul anului 2014, produsele biologice însumau un total de 261, având 233 de indicații terapeutice, incluzând majoritatea ariilor medicale.
Recent, avansurile medicamentelor biologie s-au concentrat mai mult pe domenii precum oncologia, reumatologia, astmul sever, psoriazisul și scleroza multiplă recurent remisivă.
Cele mai pronunțate dezvoltări ale terapiilor biologice din ultimii ani au fost înregistrate în domeniul oncologic. Cu ajutorul acestora, numeroși pacienți cu diverse forme de cancer pot beneficia de un tratament personalizat care să le îmbunătățească șansele de vindecare sau supraviețuire pe termen lung. Printre tipurile de cancer care acum pot fi tratate cu terapii biologice se numără: cancerul colorectal metastatic, cancerul esofagian avansat, cancerul de vezică urinară incipient, cancerul de cap și de gât avansat, carcinomul hepatocelular, cancerul de sân și cancerul pulmonar non-microcelular metastazat.
Citește și:
- Human heart-in-a-jar: Primul model funcțional de inimă umană in vitro pentru testarea de noi terapii pentru insuficiența cardiacă
- Neurons-on-chip: Primii neuroni artificiali, identici ca proprietăți și funcții cu cei biologici, dezvoltați în scopul vindecării afecțiunilor cronice
- #ASH19. Microvasculature-on-chip: Vasele de sânge artificiale care permit studiul apariției, comportamentului și vindecării trombilor