CE SPUN STUDIILE: Este durerea musculoscheletală influențată de vreme?
Miturile medicale dispar greu, precum cel conform căruia durerea musculo-scheletală este influențată de vreme. Multe persoane observă o legătură clară; și sunt atât de convinse de asociere, încât cred că pot prezice vremea mai bine decât meteorologii. Această ipotetică legătură dintre condițiile climatice și durere a fost dezbatută și studiată intens de-a lungul timpului.
Date despre credința oamenilor asupra legăturii dintre vremea nefavorabilă sau schimbătoare (ex: zilele reci, cu umezeală) și durerea articulară au fost înregistrate încă de pe vremea lui Hippocrate, care a afirmat că multe afecțiuni medicale sunt legate de schimbările climatice. În zilele noastre, website-ul de prognoză meteorologică accuweather.com prezintă prognoza durerii articulare bazată pe o formulă care încorporează mai multe aspecte ale vremii. Cu toate acestea, oamenii de știință sunt circumspecți în ceea ce privește această credință populară.
În ciuda faptului că acest lucru este raportat frecvent de către pacienți, există puține studii de amploare care au investigat această asociere. Principalele probleme constau în faptul că participanții la studiu cunosc ipotezele (studiile nu sunt dublu-orb), studiile nu au perioadă de control, iar datele se bazează în principal pe amintirile subiective, atât legate de condițiile meteorologice, cât și de simptome.
Durerea musculoscheletală este o problemă de sănătate publică majoră, care implică cheltuieli mari la nivel global deoarece majoritatea oamenilor prezintă cel puțin un episod de durere lombară, la un moment dat de-a lungul vieții. Lombalgia este cea mai frecventă afecțiune mosculo-scheletală, afectând până la 33% din populație. Cauzele durerilor lombare nu sunt pe deplin înțelese, considerându-se că există mai multe mecanisme care acționează în diferite momente. Până în prezent nu a fost elucidat mecanismul prin care schimbările meteorologice acționează pentru a influența durerile articulare.
Sunt dificil de elucidat mecanismele prin care sinovita se corelează cu presiunea atmosferică. O explicație posibilă este aceea că presiunea aerului exercită în mod direct presiune pe structurile articulare ale pacienților cu artrită reumatoidă. Scăderea presiunii atmosferice înseamnă o presiune mai mică în afara articulațiilor, ceea ce favorizează inflamația. Mărirea spațiului articular permite celulelor inflamatorii să pătrundă cu ușurință în acesta și să producă citokine inflamatorii.
Leziunile osteolitice subcondrale sau pseudochisturile sunt asociate frecvent cu osteoartrita si artrita reumatoidă. Examinările histologice au identificat comunicări între pseudochisturi si spațiul articular. Se presupune că odată cu schimbarea presiunii atmosferice, același lucru se întâmplă și în interiorul chistelor. Această schimbare de presiune ar putea determina un răspuns dureros la nivelul osului subcondral, care este intens inervat. O altă ipoteză este că schimbarea presională determină schimbarea sensului de curgere a lichidului între spațiul articular si chistul comunicant, astfel încât este tulburată lubrifierea articulară.
O altă explicație posibilă este legată de implicarea sistemului nervos autonom în reglarea nivelului de percepție al durerii. Un grup de cercetători japonezi a raportat că atât presiunea atmosferică scăzută, cât și temperatura redusă au agravat durerea articulară la animale. Aceștia au arătat că, la animale, corelațiile au fost mediate prin sistemul nervos simpatic – scăderea presiunii atmosferice a determinat creșterea nivelului circulant al noradrenalinei. Totuși, nu a putut fi demonstrată o asociere puternică între sensibilitatea articulară și presiunea atmosferică, motiv pentru care implicarea nervoasă simpatică nu ar putea explica pe deplin asocierea.
Variațiile în activitatea celulelor B, corelate cu schimbările meteorologice, ar putea fi o altă explicație deoarece s-au raportat variații ale IgG în bolile reumatologice, în funcție de sezon.
Mai multe studii au explorat relația dintre diferite tipuri de vreme și durerea articulară ajungând la concluzii mixte, inclusiv posibilitatea ca oamenii să perceapă anumite tipare (ex: asocierea dintre ploaie și durerea articulară) atunci când acestea de fapt nu există. Studii anterioare au arătat că vremea răcoroasă sau cu umiditate crescută, precum și schimbările meteorologice, influențează negativ simptomele pacienților cu durere cronică.
- Un studiu care a urmărit 300 de pacienți timp de 3 luni, a arătat că durerea articulară la genunchi s-a agravat într-o măsură medie atunci când temperatura a scăzut sau presiunea atmosferică a crescut.
- Un studiu observațional din 2007 a indicat diferențe clare în funcție de sezon la pacienții cu artrită reumatoidă, atât obiectiv cât și subiectiv. Artrita reumatoidă a fost mai activă pe timpul primăverii și mai scăzută în intensitate toamna. Schimbările sezoniere ar putea juca un rol important în evaluarea activității bolii din partea pacienților cu artrită reumatoidă și ar trebui luate în considerare în examinarea acestora.
- Un studiu recent nu a găsit nicio legătură între vremea răcoroasă și simptomele de tip lombalgie sau artralgie. Concluzia s-a bazat pe date adunate în urma a 11 milioane de vizite medicale care au avut loc în mai mult de 2 milioane de zile ploioase și 9 milioane de zile cu umezeală. Nu s-a observat niciun tipar care să lege zilele ploioase de frecvența episoadelor dureroase, însă s-au raportat mai multe vizite în zilele umede.
- Un studiu din 2014 realizat în Australia nu a găsit nicio asociere între durerea musculoscheletală și diferiți parametri meteorologici. Studiul a înregistrat date legate de caracteristicile vremii din momentul primelor simptome, care au fost comparate cu cele înregistrate după o săptămână, respectiv după două. Rezultatele au arătat că temperatura, umiditatea, presiunea atmosferică și precipitațiile nu cresc riscul de a avea un episod dureros. În schimb, viteza mai mare a vântului s-a asociat cu o creștere ușoară a riscului de durere lombară, însă fără semnificație statistică.
„Oamenii care suferă de oricare dintre aceste afecțiuni nu ar trebui să se concentreze pe vreme, deoarece nu are o influență importantă asupra simptomelor și e in afara controlului lor. Mai important este să se concentreze pe lucrurile pe care le pot controla pentru o prevenție și un management mai bun al durerii”, afirmă Prof. Manuela Ferreira, de la The George Institute, Institute of Bone and Joint Research.
Cercetările publicate în 2019 de către Universitatea din Manchester indică faptul că persoanele cu boli cronice pot avea cu până la 20% mai multe șanse de a prezenta episoade dureroase în zilele umede, cu vânt și presiune atmosferică scăzută. Studiul Cloudy with a Chance of Pain este primul studiu din lume bazat pe smartphone-uri pentru a investiga modul în care vremea afectează condițiile de sănătate pe termen lung, inclusiv artrita și fibromialgia. Mii de persoane cu condiții diferite de sănătate (predominant artrită) din Marea Britanie au fost rugate să înregistreze cu ajutorul unei aplicații mobile simptomele zilnice și alți factori care le-au afectat nivelul de durere (de ex. cât de bine au dormit sau cât de mult au efectuat exerciții fizice), în timp ce GPS-ul din telefoanele lor a furnizat rapoarte meteorologice precise. După șase luni sau mai mult, s-a observat că oamenii au avut un disconfort mai mare în zilele umede și cu vânt, în timp ce în zilele uscate era cel mai puțin probabil ca persoanele să resimtă durere.
Prof. Will Dixon, coordonatorul studiului, a explicat că rezultatele ar putea fi importante pentru pacienți din două motive: „Având în vedere că putem prognoza vremea, s-ar putea dezvolta o prognoză a durerii, cunoscând relația dintre vreme și durere”. Acest lucru ar permite persoanelor care suferă de durere cronică să-și planifice activitățile, îndeplinind sarcini mai dificile în zilele prevăzute să aibă niveluri mai scăzute de durere. El a adăugat: „De asemenea, va oferi oamenilor de știință interesați să înțeleagă mecanismele durerii, date necesare care ar putea deschide în cele din urmă ușa către noi tratamente”.
Rezultatele acestei cercetări arată pentru prima dată tiparele vremii în zilele în care un număr mare de persoane a raportat durere, comparativ cu zilele în care un număr redus de persoane a raportat durere. În cele mai dureroase zile, fluxul de aer a fost îndreptat chiar către Marea Britanie, cu o presiune atmosferică sub normal. Umiditatea și rata precipitațiilor au fost ambele peste normal, iar intensitatea vântului a fost mai puternică. În schimb, în zilele cel mai puțin dureroase, fluxul de de aer a avut tendința de a sufla la nord de Marea Britanie, producând presiune atmosferică mai mare. Umiditatea și rata precipitațiilor au fost ambele sub normal, iar intensitatea vântului a fost mai slabă.
„Cu peste 2.400 de ani în urmă, Hipocrate a scris că diferite direcții ale vântului ar putea produce sănătate mai bună sau mai slabă indivizilor. Credința oamenilor care trăiesc cu afecțiuni dureroase pe termen lung, cum ar fi artrita, că durerea lor este afectată de vreme rămâne prevalentă în ziua de azi, aproximativ 75% dintre persoanele cu dureri cronice considerând că acest lucru este adevărat. Cu toate acestea, există dezacord cu privire la condițiile meteorologice care înrăutățesc durerea”. – a spus Prof. Will Dixon, coordonatorul studiului.
Se consideră că variațiile vremii se asociază cu agravarea simptomelor din unele boli precum depresia, artrita reumatoidă, fibromialgia și lombalgia. În momentul de față nu există dovezi provenite din studii clinice robuste care să sprijine credința populară conform căreia vremea afectează durerea musculoscheletală. Există însă anumite dovezi în alte boli. Mai multe studii au arătat că expunerea la temperaturi scăzute crește riscul de infarct miocardic, în timp ce temperaturile crescute și presiunile scăzute cresc riscul de cefalee.
Contează datele științifice atunci când experiența personală spune contrariul?
Este o întrebare bună, deoarece oamenii au tendința de a-și aminti dacă două lucruri se întâmplă sau se modifică simultan (precum durerea articulară și vremea umedă, mohorâtă) însă își amintesc mai puțin atunci când nu se întâmplă în același timp. Atunci când te bazezi numai pe memorie, în loc de informații bazate pe dovezi științifice, e ușor să ajungi la concluzia că există o legătură, chiar dacă poate aceasta nu există de fapt.
„Oamenii sunt foarte ușor de influențat. Deci este ușor de înțeles de ce reținem durerea survenită în zilele răcoroase sau ploioase, însă omitem zilele în care sunt prezente simptomele dar vremea e însorită sau călduroasă” concluzionează Prof. Chris Maher, The George Institute for Global Health.
În concluzie, este adevarat că miturile medicale dispar greu și unele sunt chiar nemuritoare. Cu toate acestea, atunci când dispunem de dovezi grăitoare, ar fi bine să renunțăm la ceea ce a fost demontat, și să acordăm mai multă atenție dovezilor decât folclorului, păstrând mintea deschisă în cazul în care dovezile ajung să dovedească opusul. În fond, între mitul medical de ieri și adevărul științific de mâine nu se află decât o potențială descoperire.
Sub aceeași inerție mitologică medicală se află și consumul de alcool – deși există dovezi de necontestat, mulți medici încă recomandă un consum moderat de alcool, argumentând cu anumite beneficii. Despre consumul de alcool, pe larg, în acest articol: CE SPUN STUDIILE despre consumul de alcool și impactul asupra sănătății
Citește și:
- CE SPUN STUDIILE despre sindromul „burnout” la medici
- CE SPUN STUDIILE: despre trecerea la ora de vară și impactul asupra sănătății
- CE SPUN STUDIILE: Când și cât de eficiente sunt de fapt probioticele?