Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

CE SPUN STUDIILE: despre trecerea la ora de vară și impactul asupra sănătății

mm
23 feb. 2018
3772 Views

1 iulie 1908. Locuitorii din Thunder Bay, Ontario, Canada își dădeau ceasul cu o oră înainte pentru a marca prima trecere la ora de vară oficială din istorie. Cu toate acestea, ideea a devenit globală după ce Imperiul German și aliații din Austria au dat ceasurile înainte cu o oră pe 30 aprilie 1916, în timpul Primului Război Mondial pentru a salva energie și a încuraja scăderea consumului de combustibil.

Cine a inventat ora de vară și cu ce motiv? Benjamin Franklin a fost unul dintre primii care s-au gândit cum să se foloseasca mai bine societatea de lumina zilei. Acesta a observat că oamenii care dormeau mai mult după răsărit foloseau mai multe lumânări spre seară. El a sugerat în 1784 prima „lege” care  încuraja economisirea lumânarilor, nu a energiei: trăgeau focuri de armă ca o alarmă în spațiul public, îndemnând parizienii să se trezească mai devreme. Toate acestea se întâmplau înainte să apară becul.

Sursa foto – iz Quotes

Totuși unul dintre inventatorii „orei de vară” este omul de stiință neozeelandez George Vernon Hudson, care în 1895 a prezentat o lucrare în fața Wellington Philosophical Society prin care propunea o schimbare a orei cu 2 ore în Octombrie și Martie. Totuși, ideea lui William Willett este cea care a determinat Parlamentul Britanic să adopte în mai 1916 ora de vară. De 100 de ani, o parte dintre țările lumii încă schimbă ora primavara și toamna.

70 de țări din întreaga lume folosesc schimbarea orei. Albastru – zone în care e folosită ora de vară. Portocaliu – zone în a fost eliminată. Roșu – Zone în care nu a fost folosită niciodată. Sursa foto – Bussiness Insider

9 februarie 2018. Membrii Parlamentului European au pus sub semnul întrebării utilitatea acestui obicei într-o lume modernă. Cu 384 voturi versus 153 s-a decis emiterea unei rezoluții prin care s-a solicitat Comisiei Europene evaluarea sistemului actual de schimbare a orei. Europarlamentarii au scris în documentul trimis departamentului executiv al UE: „Numeroase studii indică un efect negativ asupra sănătății umane”

O oră nu pare foarte mult, însă chiar și o schimbare mică a fusului orar poate avea efecte semnificative asupra corpului. Studiile demonstrează efecte diverse, atât fizice cât și mentale asociate cu schimbarea orei.

Creșterea numărului infarctelor, accidentelor vasculare cerebrale, creșterea numărului de accidente la locul de muncă, accidente rutiere, sinucideri și multe altele au fost semnalate în zilele ce urmează schimbării orei.

Ce schimbări de sănătate apar odată cu trecerea ora de vară/oră de iarnă? Deși impactul modificării unei singure ore nu pare important, conform studiilor, schimbarea orei poate avea un efect similar schimbării fusului orar atunci când călătorim. Somnul, metabolismul, stresul, ritmurile biologice sunt câteva dintre aspectele influențate, iar datele științifice arată că recuperarea poate dura chiar și 3 săptămâni.

Trecerea la ora de vară poate afecta fertilitatea?

După schimbarea orei din martie, riscurile pentru femeile care au avut avorturi și vor să urmeze fertilizare in vitro sunt semnificative, conform unui studiu publicat în Chronobiology International. Ratele de avort au fost mult mai mari în cazul femeilor la care transferul embrionilor s-a produs în decursul celor 21 de zile după modificarea orei, comparativ cu femeile care au fost supuse procedurii în restul anului.

Cu toate acestea, nu s-a putut demonstra o legătură între ratele de avort și schimbarea orei din toamnă sau alte momente ale anului si investigatorii susțin că sunt necesare mai multe studii asupra acestei relații de cauzalitate. Cercetările sunt orientate asupra modului în care modificările ritmului circadian pot afecta fertilitatea și reproducerea.

Sursa foto – Fit Pregnancy

Infarctul – mai frecvent după trecerea la ora de vară

Incidența atacurilor de cord crește cu 25% în ziua de luni ce urmează după trecerea la ora de vară, conform unui studiu din 2014 publicat în revista Open Heart. Numărul total al atacurilor de cord de pe parcursul unei săptămâni nu s-a modificat, doar frecvența a fost mai mare la începutul săptămânii.

Cauza exactă este necunoscută, dar există mai multe teorii. O explicație poate fi faptul că stresul asociat cu serviciul la începutul săptămânii în combinație cu ora pierdută de somn pot avea efecte mai mari asupra persoanelor care sunt deja vulnerabile în ceea ce privește bolile cardiovasculare.

Oamenii care sunt deprivați de somn înregistrează și creșteri în greutate și au un risc mai mare de a dezvolta diabet sau boli cardiovasculare. Deprivarea de somn poate altera procese din organism precum răspunsul inflamator ce poate contribui la un infarct.

Există anumite variații diurne pentru mai multe funcții cardiovasculare. Dimineața tensiunea arterială, frecvența cardiacă, tonusul vaselor coronare, coagularea au valori mai crescute.  Acest fapt determină o nepotrivire între cererea și oferta de oxigen, ceea ce face inima mai vulnerabilă în orele dimineții. Atunci se petrec cele mai multe infarcte și se agravează aritmiile.

Sursa foto – Medical Express

Mai mult decât atât, rezultatele sunt semnificative dacă se corelează și cu observațiile asupra trecerii la ora de iarnă. S-a înregistrat o scădere cu 21% în numărul infarctelor, în ziua ce a urmat introducerii orei de iarnă.

Ce se poate spune despre accidentul vascular cerebral?

Nu doar infarctul poate fi influențat de schimbările orare. Studii prezentate la Întâlnirea anuală a Academiei Americane de Neurologie din 2016 au demonstrat că ratele de accident vascular cerebral sunt cu 8% mai mari, în medie, în cele două zile care urmează schimbării orei – atât vara cât și iarna, comparativ cu cele două săptămâni de dinainte și după.

Categoriile țintă care sunt vulnerabile în aceste perioade sunt bătrânii (cei peste 65 de ani aveau șanse cu 20% mai mari) și bolnavii de cancer (un risc cu 25% mai mare). Afectarea somnului poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și la o afectare a statusului mintal, ambii fiind factori de risc pentru infarct și AVC.

Ora de vară ne face să pierdem timpul la serviciu?

Un studiu din 2012 publicat în Journal of Applied Psychology sugerează că în prima zi de luni după trecerea la ora de vară suntem mai puțin productivi la serviciu. Cyberloafing este termenul care descrie utilizarea internetului în scop personal, în timp ce angajații pretind ca lucrează. După schimbarea orei, cuvintele cele mai căutate pe Google sunt „Youtube”, „video”, „muzică”, „ESPN”. Datele arată că angajații privați de somn în acea perioadă nu au un randament bun la serviciu.

Sursa foto – Hindustan Times

Dureri de cap după trecerea la ora de vară

Anumite persoane acuză toamna și primăvara, în preajma schimbării orei sau în jurul solstițiilor, o creștere a frecvenței cefaleei. În special cefaleea de tip cluster, o afecțiune rară și extrem de dureroasă, apare în special în contextul acestor schimbări sezoniere.

Depresia – mai frecventă toamna

Un studiu publicat în 2016 în Epidemiology a arătat că diagnosticele de depresie sunt mai frecvente în luna care urmează după trecerea la ora de iarnă. Nu s-au observat modificări la trecerea la ora de vară. Dr. Kumar, unul dintre autori, explică faptul că un impact important asupra stării mintale îl are expunerea la lumina zilei. Petrecerea timpului în natură ziua, plimbările scurte dimineața pot proteja în aceste cazuri.

Adolescenții sunt mai vulnerabili

Adolescenții pierd timp important de somn odată cu trecerea la ora de vară, conform unui studiu publicat în 2015 în Journal of Clinical Sleep Medicine. Somnolența în timpul zilei, întârziere timpului de reacție, lipsa de atenție sunt aspecte îngriorătoare întâlnite printre adolescenți nu doar în ceea ce privește educația, ci și siguranța la volan. Mai multe studii au arătat o creștere a incidenței accidentelor rutiere fatale în zilele ce urmează trecerii la ora de vară.

Chiar facem economii dacă trecem la ora de vară?

În trecut, când iluminarea caselor reprezenta principala sursă de utilizare a electricități, ajustarea orarului astfel încât lumina naturală să fie folsită maximal avea beneficii asupra consumului de energie. În prezent, când aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și multe alte dispozitive se adaugă cosumului de electricitate schimbarea orei nu se mai justifică.

De exemplu, în Indiana, unde ora de vară a fost introdusă în 2006, s-a observat că oamenii foloseau mai puțină electricitate pentru iluminat, dar această economie era anulată de creșterea utilizării aerului condiționat la începutul serii (ora 6 se simtea ca ora 5, când vara soarele încă are putere și temperatura din case e încă ridicată). Ora de vară crește și consumul de combustibil, ceea ce aparent se știa încă din anii ’30. O explicație este aceea că activitățile din a doua parte a zilei cresc cât încă este lumină, astfel încât automobilele sunt utilizate mai mult.

Sursa foto – Today in Science History

Va fi eliminată ora de vară în 2018?

În Europa, propunerea de reconsiderare a schimbării orei a venit după ce 70.000 de finlandezi au semnat o petiție pentru abolirea acestei practici. De asemenea, Sean Kelly, membru irlandez al Parlamentului European, a făcut demersuri în acest sens. El a declarat:

„Considerăm că nu este necesar să se schimbe ora. Asta se întâmpla în timpul Primului Război Mondial și se presupune că scopul era economisirea energiei. Datele arată că economia este nesemnificativă și în plus există foarte multe dezavantaje atât pentru oameni cât și pentru animale și acestă schimbare a orei este DEPĂȘITĂ în prezent

Sursa foto – Today in Science History

 În Marea Britanie, Parlamentul a propus folosirea orei de vară pe tot parcursul anului. O oră în plus adăugată după amiază ar însemna economii în energie și reducerea accidentelor. Mai ales în Scoția această propunere a fost în mare parte respinsă. De cealalată parte a baricadei, printre susținătorii deciziei se numără jucătorii de cricket, persoane cu boli sezoniere, patronii de pub-uri, militanții pentru mediu.

În 2014, Rusia a trecut la ora de iarnă permanentă după ce mai multe studii medicale au arătat că ora de vară crește nivelul de stress, problemele de sănătate și accidentele rutiere au o incidență mai mare dimineața.

Și în SUA ora de vară e un subiect de dispută. Cercetătorii de la Universitatea John Hopkins și cei de la Universitatea Stanford au observat că pierderea unei ore de somn în timpul verii a determinat mai multe accidente de circulație. În 2005, SUA a adăugat 3 săptămâni în ora de vară sperând să crească economiile, însă 2007 s-a observat rezultatul – oamenii foloseau mai multă energie electrică în diminețile întunecate.

Richard Henry and Steven Hanke de la John Jopkins au propus chiar o soluție universală – un singur fus orar global.

Cert este că viziunile sunt împărțite între națiuni, însă într-o lume care avansează este nevoie de o reevaluare a avantajelor și dezavantajelor și de stabilirea priorităților.

Este impactul asupra sănătății un argument suficient de bun pentru abolirea schimbării orei?

Orice demers de economisire a energiei este binevenit dacă nu ar exista consecințe. Datele științifice arată că aceste obiceiuri au atât efecte economice cât și asupra asupra corpului uman. Lumina este unul dintre elementele principale după care se regleaza ritmul circadian. Schimbarea ciclului veghe-somn poate avea consecințe asupra sănătății care nu trebuie neglijate.

Majoritatea oamenilor suferă mai mult în timpul trecerii la ora de vară decât la cea de iarnă. În primăvara schimbarea presupune pierderea unei ore de somn în fiecare noapte până ce organismul se ajustează noului orar. În toamnă adaptarea este mai ușoară deoarece se câștiga o oră de somn, ceea ce reprezintă o mare nevoie în societatea actuală.

Pentru a înțelege modul în care schimbarea orei ne afectează sănătatea este necesar să înțelegem ce este un CRONOTIP. Acest concept face referire la ceasul biologic al fiecărei persoane care influențează modul în care se desfășoară ciclurile de somn și de activitate din cursul unei zile. Persoanele matinale („early birds”) se pot adapta mai ușor, în timp ce pentru persoanele care sunt mai active în a doua parte a zilei („night owls”) și care se trezesc greu, chiar și o oră poate însemna o pierdere semnificativă a perioadei de somn.

Sursa foto – Flexjobs

Ceasul biologic nu se modifică după schimbările sociale

Ritmul circadian, ceasul biologic al organimului, urmează variațiile luminii solare și se modifică în funcție de locul unei trăiesc oamenii. Till Roenneberg este investigatorul unui studiu desfășurat de Universitatea Ludwig Maximilians din Munchen. Acesta a declarat:

„Când trecem la ora de vară nu modificăm nimic legat de ciclul luminii naturale solare. Aceasta este doar o altă aroganță umană – că putem face orice atâta timp cât suntem disciplinați. Uităm că există un ceas biologic care este la fel de bătrân ca viața de pe planetă și este un ceas care nu poate fi păcălit. Simpla schimbare socială a timpului nu poate înșela acest ceas.”

Un alt cercetător Dr. Louis Ptacek, de la Howard Hughes Medical Institute, subliniază:

„ Înaintea iluminatului artificial oamenii trăiau mai multă după ciclul solar. Pe când acum, oamenii stau cu luminile aprinse toată noaptea și nu dorm, ceea ce afectează ceasurile biologice. Este clar că ne-am schimbat ritmurile biologice cu mult înainte de ora de vară.”

Susa foto – Bussiness Insider

Articole similare:

Leave a Comment

Your email address will not be published.