CE SPUN STUDIILE: despre jocurile video și impactul asupra sănătății
Indiferent de platforma pe care sunt accesate, fie PC, smartphone sau consolă, de tipul și durata acestora, jocurile video au reprezentat încă din anii ’50 una dintre cele mai la îndemână activități realizate în scopuri de relaxare. Influența pe care jocurile video o au asupra persoanelor care le utilizează variază în funcție de numeroși factori.
Aceștia țin atât de mediul din care provine persoana respectivă, de cadrul familial, de existența diverselor afecțiuni, cât și de jocul în sine, genul și caracteristicile acestuia. Luând toate aceste variabile în considerare nu se poate ajunge în niciun mod la vreuna dintre concluziile: „jocurile video sunt rele!” sau „jocurile video sunt bune!”.
În acest articol veți găsi exemplificate studii și statistici care abordează jocurile video din ambele puncte de vedere: drept un mijloc de învățare, dezvoltare și îmbunătățire a unor aptitudini, cât și drept o activitate care dă dependență și care intervine negativ în rutina zilnică.
Organizația Mondială a Sănătății – jocurile video
Conform unui raport realizat în 2016 de către The European Mobile Game Market, numărul persoanelor care joacă jocuri video depășește 2,5 miliarde la nivel mondial. Numai în Statele Unite ale Americii, peste 64% din populație joacă jocuri video, media de vârstă a jucătorilor fiind 33 de ani în cazul bărbaților și 37 de ani în cazul femeilor.
Deși în SUA, numai 21-27% dintre jucători petrec maxim 10 ore pe săptămână realizând această activitate, există totuși și indivizi pentru care jocurile video devin mai mult decât un simplu mod de relaxare, putând să le afecteze sănătatea atât fizic cât și psihic. Mai multe statistici relevante pot fi accesate aici.
La mijlocul anului 2018, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a elaborat Cea de-a 11-a Revizie a Clasificării Internaționale a Bolilor (11th Revision of the International Classification of Diseases) (ICD-11), document în care a fost introdus și definit sindromul „gaming disorder” sau adicția de jocuri video.
Ce e adicția de jocuri video?
Conform OMS, această sintagmă este definită drept un sindrom clinic, un tipar comportamental caracterizat printr-un control deficitar al timpului acordat jocurilor video, alături de prioritizarea acestei activități în rutina zilnică, în fața unor nevoi de bază, până în punctul în care jocurile video ocupă locul principal în interesele și activitățile zilnice ale unei persoane.
În acest cadru, persoana în cauză nu mai ține cont de efectele negative pe care această activitate le poate avea asupra sănătății sale fizice sau mintale. De asemenea sunt ignorate și implicațiile care pot apărea în cadrul familial, social, economic, educațional sau operațional al individului.
Pentru ca această afecțiune să poată fi diagnosticată corespunzător, este necesară o perioadă de urmărire de 12 luni a persoanelor vizate.
Principalele îngrijorări legate de această dependență constau în dezvoltarea unei diete nesănătoase, activitate fizică precară, probleme cu vederea și auzul, afecțiuni musculo-scheletale, deprivare de somn etc.
Introducerea acestui sindrom în ICD-11 a avut la bază nenumăratele review-uri și feedback-uri provenite de la experți și oameni de știință din diverse regiuni ale lumii. În acest mod, a fost îndreptată atenția medicilor și specialiștilor asupra riscului dezvoltării unei astfel de dependențe, precum și asupra modului de prevenție și tratament a acesteia.
Deși studiile arată că numai un mic procent de persoane care joacă jocuri video au riscul de a dezvolta o adicție, totuși, toți oamenii care aleg această activitate pentru relaxare ar trebui să fie conștienți în legătură cu timpul petrecut jucându-se, mai ales în cazul în care jocurile video încep să interfereze cu alte activități zilnice sau să producă diverse schimbări din punct de vedere al sănătății.
Beneficiile jocurilor video
Un studiu publicat în Royal Society Open Science, la începutul anului 2019, a urmărit impactul pe care jocurile video îl au asupra comportamentului adolescenților, determinând gradul de agresivitate generat. Surprinzător, rezultatele nu au identificat nicio corelație între aceste jocuri și nivelul de agresivitate al participanților.
De asemenea, un studiu mai vechi, din 2012, confirmă același rezultat – nu poate fi determinată nicio relație între jocurile video violente și violența exprimată de către tineri în viața reală.
Printre principalele beneficii se numără:
- Îmbunătățirea sensibilității la contrastul vizual – conform acestui studiu, 50 de ore de jucat jocuri video, pe o perioadă de 10-12 săptămâni au condus la îmbunătățirea acestui parametru.
- Îmbunătățirea atenției și vigilenței – se pare că jocurile video de acțiune îmbunătățesc abilitatea jucătorilor de a localiza rapid și eficient stimulul țintit într-o suprafață de elemente care le distrag atenția, conform acestui studiu. Mai mult decât atât, conform unui alt studiu, jucătorii sunt capabili să-și concentreze atenția și să urmărească obiecte în mișcare, deși există numeroși factori de distragere în apropiere.
- Îmbunătățirea atenției distributive – rezultatele acestui studiu afirmă faptul că jocurile video de acțiune stimulează concentrarea, atenția, percepția și memoria jucătorilor, dezvoltându-le abilitatea de a lua decizii rapide și de a rezolva probleme în mod eficient și sigur.
- Îmbunătățirea flexibilității mintale în cazul persoanelor în vârstă – aceste două studii (1, 2) au urmărit modul în care jocurile video influențează declinul mintal survenit odată cu înaintarea în vârstă. Rezultatele au arătat că deși flexibilitatea cognitivă, memoria și atenția tind să se diminueze odată cu fenomenul de îmbătrânire, jocurile video pot avea efecte pozitive asupra acestor procese, încetinindu-le.
Jocurile video și educația
Deși poate nu toate jocurile educative existente pe piață oferă rezultatele dorite, conform acestui studiu, există desigur și aplicații care ajută la îmbunătățirea și dezvoltarea aptitudinilor cognitive și executive ale jucătorilor.
Un review recent, publicat în jurnalul Cognitive Development, analizează modul în care jocurile video pot fi utilizate pentru învățare, în educație, determinând dacă acestea pot oferi rezultate sustenabile sau nu.
Unul dintre cele mai cunoscute astfel de jocuri, care în ultimul an a devenit chiar o metodă legitimă de învățare în școli este Minecraft. Acesta antrenează tinerilor capacitatea de colaborare, învățare și gândire critică.
Mai mult decât atât, conform unui studiu publicat în International Journal of Game-Based Learning, jocul accesează și provoacă imaginația și creativitatea jucătorilor.
Un alt exemplu de joc utilizat în scopuri educative, recent dezbătut pe raportuldegardă.ro este Foldit. Acesta permite utilizatorilor modelarea lanțurilor proteice și împachetarea lor în scopul obținerii unor noi design-uri cu potențiale aplicații în medicină.
În acest fel, jucătorilor le este testată în totalitate creativitatea, putând în același timp să ajute la descoperirea unor noi proteine, așadar la cercetarea în medicină. Mai multe detalii despre Foldit găsiți în acest articol.
Jocurile video și diverse patologii
1. Autismul
În anul 2018, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor estima că aproximativ 1 din 59 de copii este diagnosticat de o tulburare de spectru autist, dintre care 31% au dizabilități intelectuale, 44% au un IQ peste medie, iar 25% se află între cele două limite.
Un mod de abordare al acestei afecțiuni constă în oferirea copiilor posibilitatea de a juca diverse jocuri video care să le stimuleze atenția, aptitudinile sociale, flexibilitatea, precum și adaptabilitatea.
La mijlocul anilor 2000, James Tanaka, psiholog în cadrul Universității Victoria din Canada, a dezvoltat o serie de 7 jocuri (Let’s face it!) destinate copiilor diagnosticați cu tulburare de spectru autist pentru a-i ajuta să identifice și interpreteze expresii faciale.
Un studiu realizat asupra efectelor acestor jocuri a concluzionat faptul că o astfel de abordare poate conduce la îmbunătățiri semnificative în privința capacității de recunoaștere a caracteristicilor faciale, în cazul copiilor cu autism.
Alte jocuri, precum Bob’s Fish Shop s-au dovedit a fi capabile de a stimula capacitatea de comunicare și interacțiune socială a acestor copii, conform unui studiu publicat anul acesta în jurnalul Multimodal Technologies and Interaction.
2. Ambliopia
Ambliopia, cunoscută și sub denumirea de „ochiul leneș” este o afecțiune dezvoltată încă din copilărie, caracterizată de slăbirea vederii fie numai a unui singur ochi, fie a ambilor. Două studii (3, 4) au urmărit efectul pe care jocurile video ar putea să-l aibă asupra acestei condiții medicale, rezultatele arătând că acestea pot reprezenta un real beneficiu pentru pacienți.
Nu numai calitatea vederii a fost îmbunătățită, ci și atenția vizuală și viziunea stereoscopică. Cea din urmă se referă la capacitatea persoanei de a coordona informațiile preluate de către ambii ochi pentru a putea vedea în adâncime.
3. Depresia
Numeroase studii demonstrează faptul că jocurile video de acțiune pot conduce la îmbunătățiri în capacitatea cognitivă, mai precis în funcția executivă, a persoanelor sănătoase. Din acest motiv, oamenii de știință s-au întrebat dacă același lucru poate fi aplicat și în cazul indivizilor afectați de depresie.
Un studiu recent, publicat în jurnalul Frontiers in Psychology, care a urmărit această premisă, a concluzionat faptul că astfel de jocuri video, rapide, antrenante și de acțiune, pot îmbunătăți capacitatea cognitivă a jucătorilor substanțial, putând de asemenea să reducă și ruminația.
4. Diabet și obezitate
La momentul actual, obezitatea reprezintă o problemă semnificativă în rândul populației, aceasta fiind chiar și un factor de risc pentru cancer, conform statisticilor detaliate în acest articol.
Deși opinia generală constă în faptul că majoritatea jocurilor induc sedentarismul în viața tinerilor, iar drept urmare se poate ajunge la dezvoltarea diverselor patologii, există și jocuri care promovează mișcarea, sportul și activitatea fizică.
Un studiu publicat în jurnalul Pediatrics demonstrează influența pozitivă pe care jocul Dance Dance Revolution îl poate avea asupra copiilor. Acest joc video le permite utilizatorilor să se apropie de nivelul optim de activitate fizică recomandată pentru un stil de viață sănătos.
Mai mult decât atât, rezultatele unui alt studiu realizat în 2014 confirmă faptul că jocurile video pot conduce la o creștere a nivelului de activitate fizică a utilizatorilor, precum și la motivarea acestora să mănânce alimente sănătoase.
În concluzie se poate afirma faptul că există atât jocuri benefice și educative pentru copii și adulți, cât și jocuri care pot produce dependență. Totuși, această dependență este influențată și de alți factori interni și externi, care nu țin neapărat de jocul în sine.
De asemenea nu poate fi negată influența pe care anumite jocuri o poate avea în cadrul diverselor patologii, precum nici efectele negative pe care le poate exercita asupra anumitor categorii de persoane.
Citește și:
- CE SPUN STUDIILE despre antioxidanți
- CE SPUN STUDIILE despre postul intermitent
- CE SPUN STUDIILE despre sindromul „burnout” la medici