Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

CE SPUN STUDIILE despre antioxidanți

mm
08 Mar 2019
4018 Views

Alimente bogate în antioxidanți sunt sinonime pentru alimente sănătoase în percepția societății contemporane. Ciocolata neagră, avocado, ceaiul verde, fructele închise la culoare, fructele și legumele aduse din țări îndepărtate sunt cunoscute drept „super-alimente”, produse „pline de antioxidanți” pe care le regăsim într-o gamă largă de produse.

În cazul antioxidanților, studiile demonstrează că mai mult nu înseamnă neapărat mai bine. Prin consumul unor super-alimente nu se compensează pentru alte obiceiuri alimentare nesănătoase sau pentru un stil de viață dezechilibrat.

abonare

Radicalii liberi, la fel ca și antioxidanții pot avea și efecte benefice în organism. De aceea, discutăm despre un echilibru și nu despre un rol negativ atribuit radicalilor liberi și unul pozitiv antioxidanților.

Formarea radicalilor liberi de oxigen Sursa foto – Lumen Learning

Radicalii liberi sunt molecule sau atomi care au cel puțin un electron necuplat. Acestea sunt molecule instabile care se produc în organism în urma diverselor procese metabolice, reacții imune sau acțiunii unor factori externi etc. Există mai multe tipuri de radicali liberi, însă  de interes major în ultimul timp sunt speciile derivate din oxigen, care se consideră a fi implicate în multiple patologii.

Oxidarea desemnează un proces chimic prin care un atom sau o moleculă pierde electroni. Avem nevoie de oxigen pentru a supraviețui și pentru a se genera energie, oxidarea fiind un proces normal în organism. Acumularea radicalilor liberi în exces generează, însă, stresul oxidativ care contribuie la procesele de îmbătrânire, iar mutațiile determinate în molecula de ADN pot influența carcinogeneza și multe alte afecțiuni. Radicalii liberi de oxigen pot reacționa cu alte molecule cărora le pot deteriora structura, dar le și pot transforma în substanțe pro-oxidante. Astfel, la rândul lor intră într-o reacție în lanț și pot distruge alte molecule.

Sursa foto – Medical News Today

Degradarea acizilor nucleici, proteinelor, lipidelor sau altor componente celulare sunt printre efectele pe care o concentrație excesivă de radicali liberi le poate genera. Multe boli despre care se discută intens astăzi sunt asociate cu influența stresului oxidativ – cancerul, bolile cardiovasculare, boala Alzheimer, boli autoimune. Printre factorii de risc ce conduc la apariția radicalilor liberi se numără poluarea atmosferică, radiațiile ionizante, exercițiul fizic prelungit, infecțiile, consumul excesiv de acizi grași polinesaturați etc.

La polul opus, antioxidanții se consideră a fi soluția acestor probleme – substanțele care neutralizează radicalii liberi. În realitate, termenul de „antioxidant” desemnează o proprietate chimică a unei substanțe de a dona electroni. În anumite situații, unele substanțe acționează ca antioxidanți, în alte situații devin prooxidanți, în funcție de compoziția chimică a mediului în care se află. Există multe tipuri de antioxidanți, iar rolul în organism și mecanismele prin care acționează sunt diferite. O concepție eronată este că se poate înlocui o substanță antioxidantă cu alta, având același efect. De fapt, fiecare are proprietățile sale biologice unice.

De asemenea, există o diferență semnificativă între a prelua antioxidanții din alimente și a administra o substanță izolată sub formă de supliment. Multe substanțe care demonstrează efecte benefice în laborator nu funcționează când sunt introduse în corpul uman. Mulți antioxidanți nu au o biodisponibilitate bună. Concentrația unor antioxidanți precum polifenolii este atât de scăzută uneori în sânge, încât nu se observă niciun efect semnificativ.

„Fructele și legumele conțin substanțe bioactive care în multe cazuri nu funcționează ca antioxidanți dacă le analizăm în afara organismului. Dar funcționează ca antioxidanți când le introducem în corp, deoarece activează mecanismele antioxidante proprii. Aceste substanțe bioactive sunt după estimările mele secretul din spatele consumului de vegetale”  – Prof. Lars Porskjær Christensen, University of Southern Denmark.

Recomandarea OMS – Cele 5 porții zilnice de fructe și legume 

Alimentele vegetale conțin mult mai mulți antioxidanți decât cele de origine animală. Vitaminele C, E, licopenul, polifenolii, seleniul, acizii grași omega 3 se numără printre antioxidanții despre care se discută frecvent. Conform United States National Library of Medicine, spanacul, roșiile, migdalele, semnițele de floarea soarelui sunt printre cele mai bune surse de vitamina E. Varza de Bruxelles, conopida, ardeii, roșiile și dovleacul sunt în topul surselor pentru vitamina C. Și lista poate continua: fructele de pădure și ceaiul verde sunt bogate în polifenoli, morcovii și cartofii dulci au concentrații mari de beta caroten etc. Multe studii din întreaga lume arată că aportul de antioxidanți din alimentație provine în mare parte din băuturi precum cafeaua și ceaiul.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă între cinci și opt porții de fructe și legume zilnic (400 – 600 g) pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare, cancer, deteriorare cognitivă și alte boli asociate alimentației. O analiză mai recentă realizată de experții de la Imperial College London a evaluat 95 de studii și a concluzionat că beneficii mai mari se obțin prin creșterea la 800 g a aportului zilnic de fructe și legume.

Antioxidanții sunt esențiali pentru supraviețuire, însă nu există suficiente dovezi științifice care să justifice prefixul „super” pentru anumite alimente, în detrimentul altora.

Trendul „super-alimentelor”

Un studiu realizat în SUA sugerează că majoritatea consumatorilor sunt dispuși să plătească mai mult pe alimente promovate ca fiind sănătoase. 80% dintre participanți percep mâncarea drept medicament și selectează anumite alimente care consideră că pot preveni anumite afecțiuni. Un sondaj din 2014 a arătat că 61% dintre britanici cumpără diverse produse doar pentru că sunt considerate super-alimente.

În 2015 s-a înregistrat o creștere cu 36% a numărului de produse cu eticheta de „super-aliment”și „super-fruct”, conform unui studiu realizat de Mintel. Quinoa, semințele de chia, varza kale au fost trenduri în 2017, conform unei analize asupra evoluției industriei alimentare.

Probabil cele mai cunoscute fructe pentru conținutul bogat de antioxidanți sunt afinele.

Sursa foto – Food Revolution Network

Producția de afine în SUA s-a dublat din 1998 până în 2006 și este într-o continuă creștere. În 1991, experții de la USDA au dezvoltat un instrument pentru a măsura capacitatea antioxidantă a alimentelor numit Oxygen Radical Absorbance Capacity (ORAC). Prin intermediul acestuia se obțineau scoruri pentru diverse categorii alimentare. În topul listei, alături de alte super alimente se aflau și afinele. ORAC a fost retras în 2012 deoarece nu s-au identificat suficiente argumente științifice care să certifice faptul că această metodă este eficientă în a determina statusul antioxidant.

Într-adevăr, afinele au proprietăți antioxidante excelente, antiinflamatorii, iar integrate într-o dietă sănătoasă pot ajuta în prevenția multor boli. Însă nu sunt singurele opțiuni bogate în antioxidanți. Sunt poate doar unele dintre cele mai bine studiate.

Goji, fructele consumate în Asia de peste 2.000 de ani, cunoscute sub denumirea de „super-alimente” de 10-20 ani, promovate ca o soluție a longevității sunt, de asemenea, pline de vitamina C, polifenoli și alte substanțe cu rol benefic asupra sănătății pielii, ochilor, sistemului cardiovascular etc. Datele științifice solide, care să justifice că acestea sunt superioare altor fructe, lipsesc. La fel, un alt aliment la modă, varza kale, nu este neaparat mai bună decât varza de Bruxelles, broccoli sau spanacul.

Este adevărat că anumite alimente sunt mai bogate în antioxidanți decât altele, însă promovarea anumitor categorii drept „super-alimente” poate induce ideea că anumite produse sunt recomandate în detrimentul altora.

Varietatea în alimentație este esențială pentru a asigura organismului o gamă complexă de nutrienți. Dar „varietate” nu înseamnă neaparat alimente aduse de la mii de kilometri depărtare…

Acai, goji, rodie sau… mere? Care sunt cele mai bune surse de antioxidanți?

Multe dintre alimentele exotice considerate a fi „pline de antioxidanți” nu oferă neapărat mai multe beneficii decât alte alimente locale, dar mai puțin populare. Un studiu realizat pe un grup mic de persoane a demonstrat că aportul de antioxidanți este la fel de mare dacă se consumă pulpă de acai sau sos de mere. Într-adevăr, s-a obținut o creștere a nivelului de antioxidanți după consumul de acai, însă același efect s-a obținut și în grupul de control care a primit mere.

Un alt aspect important de înțeles este cantitatea fructe despre care se discută în astfel de studii. Pentru studiul menționat anterior, o persoană de 70 de kilograme a trebuit să consume în jur de 500 ml de suc de acai. O concentrație de acest tip ar echivala cu o cantitate de 6 mere sau jumătate de kilogram de acai consumată într-o „porție”.

Dacă antioxidanții prezintă asa de multe avantaje nu este mai simplu să luăm suplimente?

Suplimentele alimentare care conțin antioxidanți sunt controversate și au reprezentat subiectul mai multor studii de-a lungul timpului.

Se cunoaște faptul că fructele și legumele sunt surse bogate de antioxidanți, iar studiile au demonstrat că persoanele care le includ în alimentație în mod regulat își reduc riscul de a dezvolta anumite afecțiuni precum boli cardiovasculare, boli oculare sau cancer.

Începând cu anii ’90, s-a trecut la studii randomizate, în care participanții au primit doze mari de antioxidanți sub formă de suplimente, acestea fiind comparate cu placebo. O analiză Cochrane din 2012 a urmărit 78 de studii randomizate care vizau antioxidanții. Peste 200.000 de persoane sănătoase și aproximativ 80.000 de pacienți cu diverse boli cronice stabile au fost incluse. O observație importantă a fost că s-au obținut și efecte negative asupra mortalității la cei care primeau beta-caroten, vitamina E și vitamina A.

Până se vor obține date suficiente care să justifice administrarea suplimentelor, o dietă echilibrată care să includă diverse surse de antioxidanț,i din produse vegetale dar și animale, este suficientă pentru majoritatea persoanelor, cu excepția cazurilor în care medicul consider necesară suplimentarea cu anumiți nutrienți.

Suplimentele cu antioxidanți, indicate în prevenția bolilor cronice?

Nouă studii randomizate, care au evaluat rolul suplimentelor cu antioxidanți pentru prevenția cancerului, au fost realizate prin colaborare cu National Cancer Institute. Nu s-au obținut date care să justifice că acestea sunt eficiente în prevenția primară a cancerului. O analiză desfășurată în Statele Unite a concluzionat că nu există dovezi științifice clare pentru beneficiile aduse de suplimentele cu vitamine și minerale în prevenția cancerului.

Este important de subliniat faptul că s-au observat cazuri în care persoanele care au apelat la aceste tipuri de suplimente s-au confruntat cu o evoluție nefavorabilă a bolii. De asemenea, studii preclinice raportează faptul că antioxidanții au contribuit la extinderea unor procese tumorale pe modele animale.

Un caz bine cunoscut este cel al vitaminei A, pentru care administrarea unor doze mari în suplimente a fost asociată cu o creștere a riscului de cancer. Vitamina A se poate obține preformată din surse animale sau din produse vegetale, derivate din beta caroten. Cu toate acestea, studiile arată că un aport mare de vitamina A la femeile însărcinate poate determina apariția malformațiilor la făt. Suplimentele se recomandă doar în cazuri speciale, la indicația medicului și mai ales în zone unde sunt înregistrate deficite frecvente.

Beta carotenul este un pigment portocaliu care se găsește în fructe și legume (morcovi, cartofi dulci, mango, caise), iar în organism e transformat în vitamina A. Un aport în limite normale are efect benefic împotriva riscului de cancer. Studiile au arătat însă o corelație între administrarea suplimentelor cu beta caroten și riscul de cancer de vezică urinară, precum și riscul de cancer pulmonar la fumători.

Asocierea dintre alimentație și riscul de dezvoltare a unei forme de cancer este complexă, iar studiile demonstrează că, adăugarea unui supliment cu antioxidanți pentru prevenție nu este justificată. Se recomandă, în schimb, consumul de fructe, legume, cereale integrale, care s-au dovedit a reduce riscul în cazul anumitor neoplazii. Izolarea anumitor nutrienți sub formă de suplimente nu este însoțită de aceleași beneficii.

Experții de la National Cancer Institute au concluzionat:

„Sunt necesare studii randomizate mai mari pentru a obține dovezi științifice clare despre beneficiile sau riscurile administrării suplimentelor cu antioxidanți în timpul tratamentului pentru cancer”.

Suplimentele cu vitaminele C și E – rezultate slabe în multe studii

Conform unui studiu – Physicians’ Health Study II – desfășurat în perioada 1997-2007, care a inclus peste 14.000 de bărbați cu vârste de peste 50 de ani, riscul de evenimente cardiovasculare majore nu a fost redus prin suplimentarea cu vitaminele C sau E. Același trial a evaluat eficacitatea suplimentării pe termen lung cu vitamina E și vitamina C în ceea ce privește riscul de a dezvolta o formă de cancer. Una dintre concluziile studiului a fost că aceste tipuri de suplimente nu reduc riscul de cancer de prostată sau riscul total de cancer la bărbații cu vârste mijlocii sau mai mari. Nici în ceea ce privește riscul de cancer colorectal sau pulmonar nu s-au obținut rezultate semnificative.

Women’s Health Study (WHS) este un alt studiu amplu desfășurat în Statele Unite la care au participat aproape 40.000 de femei sănătoase, cu vârsta de minimum 45 de ani care au primit 600 UI de vitamina E administrată în zile alternative, fiind urmărite pe o perioadă de 10 ani. S-a înregistrat o reducere a mortalității de cauză cardiovasculară, însă nu s-a observat un efect semnificativ asupra mortalității generale. Autorii studiului au concluzionat că nu se justifică suplimentarea cu vitamina E pentru prevenția bolilor cardiovasculare în rândul femeilor sănătoase. Mai mult decât atât, nici mortalitatea prin cancer nu este influențată semnificativ de suplimentarea cu vitamina E.

Studiul SELECT, care a inclus peste 35.000 de bărbați cu vârste de peste 50 ani a arătat că suplimentele cu seleniu și vitamina E nu previn cancerul de prostată. O analiză din 2011 a studiului chiar sugerează că suplimentele cu vitamina E cresc riscul de cancer de prostată cu 17% comparativ cu placebo.

Sursa foto – Food Revolution Network

De ce nu oferă suplimentele cu antioxidanți aceleași rezultate benefice asupra sănătății?

Experții NIH sugerează mai multe ipoteze. Pe de o parte, este posibil ca alte substanțe prezente în alimente să fie responsabile de efectele pozitive asupra sănătății, nu neapărat un anumit tip de antioxidant, ci efectul sinergic al mai multor substanțe. Pe de altă parte, structura chimică a antioxidanților din alimente este diferită de multe ori de cea identificată în suplimente. Un exemplu este vitamina E. În alimentele pe care le consumăm se află 8 variante ale vitaminei E, pe când suplimentele folosite în majoritatea studiilor conțin doar o formă.

De asemenea, studiile includ frecvent și persoane sănătoase, pentru care stresul oxidativ asupra organismului nu este semnificativ pentru a determina un risc de boală. Antioxidanții pot aduce beneficii pentru anumite categorii de pacienți la care există un dezechilibru real, documentat, însă e posibil să nu aducă nimic în plus pentru o persoană care obține o cantitate suficientă de nutrienți din alimentație.

Studiile observaționale analizează tendințele, obiceiurile anumitor grupuri populaționale mari. În multe se pot controla toți factorii de risc ce ar putea influența cursul studiului, iar demonstrarea unei relații cauză-efect este dificilă. De asemenea, nu ne putem baza pe studii mici, desfășurate pe o perioadă mică de timp și care folosesc substanțe foarte concentrate extrase din diferite produse vegetale sau animale, pentru a afirma că avem un super-aliment. Nutriția este o știință complexă, iar momentan ne putem baza doar pe dovezile acumulate până în prezent. Un aliment bogat în antioxidanți nu va compensa pentru un stil de viață nesănătos.

Experții în nutriție de la Universitatea Harvard sugerează un plan de alimentație variat Sursa – Harvard School of Public Health

 Citește și

Leave a Comment

Your email address will not be published.