STUDIU. Alimentele ultraprocesate afectează toate organele și cresc riscul de boli cronice
O serie de trei articole publicate în The Lancet arată că alimentele ultraprocesate (UPF) afectează toate sistemele majore de organe și reprezintă un risc important pentru sănătatea generală, fiind asociate cu obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiace și depresia. Dieta bogată în UPF se asociază cu supraalimentarea, calitatea nutrițională redusă și expunerea mai mare la substanțe chimice și aditivi nocivi.
Pentru primul articol din serie, a fost realizat un review sistematic care a inclus 104 de studii derulate pe termen lung, fiind constatat că 92 dintre aceste studii au raportat asocieri ale consumului de UPF cu riscul de minim o afecțiune cronică și deces precoce de orice cauză. A doua lucrare din serie a propus politici de reglementare și reducere a producției, marketingului și consumului de UPF. A treia lucrare argumentează faptul că aportul excesiv de UPF este determinat de corporațiile globale şi urmărirea profitului, şi nu de alegerile individuale.
Conform acestor lucrări, pentru lupta împtriva dietei bazate pe UPF, un pas important ar fi includerea ingredientelor care indică UPF pe etichetele principale ale alimentelor, alături de excesul de grăsimi saturate, zahăr și sare. De asemenea, au fost propuse reglementări de marketing mai stricte, în special pentru reclamele destinate copiilor, precum și interzicerea UPF în locuri publice, cum ar fi școlile și spitalele, și impunerea de limite privind vânzările de UPF și spațiul pe rafturile supermarketurilor.
Consumul de alimente ultraprocesate este în creștere la nivel mondial, atât la adulți, cât și la copii, incluzând alimente semipreparate, cereale, batoane proteice, băuturi acidulate și alimente de tip fast food. În țări precum Statele Unite și Regatul Unit, aceste alimente reprezintă peste jumătate din dietă. La tineri și la persoanele din medii defavorizate, alimentele ultraprocesate ajung să reprezinte 80% din aportul alimentar.
Prof. Carlos Monteiro, autor al studiului, şi echipa sa au dezvoltat sistemul Nova de clasificare a alimentelor în funcţie de nivelul de procesare. Primul nivel reprezintă alimente neprocesate sau minim procesate (spre exemplu, fructe şi legume). Al patrulea nivel este reprezentat de alimentele ultraprocesate, care sunt acele produse alimentare care au fost fabricate industrial, adesea folosind arome artificiale, emulgatori și coloranți. Acestea includ băuturi răcoritoare și gustări ambalate, fiind adesea gustoase și bogate în calorii, dar sărace în nutrienți.
Sistemul Nova de clasificare, deşi reprezintă un prim pas spre definirea alimentelor ultraprocesate şi astfel reglementarea acestora, necesită însă rafinare ulterioară, deoarece nu are la bază studii clinice și comunitare pe termen lung, o înțelegere emergentă a mecanismelor și, totodată, există subgrupuri de alimente cu valori nutriționale diferite.
Citeşte şi:
- STUDIU. Consumul de alimente ultraprocesate crește riscul de mortalitate prematură
- STUDIU. Consumul de alimente ultraprocesate ar putea fi redus cu până la 50% prin intervenții personalizate care țintesc factorii comportamentali
- Alimentele ultra-procesate explicate: cum influențează creierul, intestinul și metabolismul, crescând riscul de obezitate