#COVID-19. Care sunt caracteristicile infecției cu SARS-CoV-2 la copii și care este prognosticul în aceste cazuri?

  • Health literacy



La începutul răspândirii focarului de infecție cu virusul SARS-CoV-2 din Wuhan, provincia Hubei, China, cazurile pediatrice au fost destul de rare, fapt ce a condus la ipoteza conform căreia copiii nu ar fi susceptibili la această infecție.

Întrucât aceștia au un sistem imunitar aflat în dezvoltare și sunt susceptibili de obicei la infecții respiratorii ale tractului respirator superior, apariția întârziată a cazurilor pediatrice de COVID-19 a reprezentat un fapt confuz. Cu toate acestea, odată cu înmulțirea numărului de cazuri și cu apariția agregărilor familiale de COVID-19, au apărut treptat și copii afectați de această infecție, iar de curând rezultatele primelor studii în acest sens.

abonare

COVID-19 – caracteristici diferite ale infecției la copii față de adulți?

  • Cazurile pediatrice de COVID-19 sunt în general de severitate medie, însă coinfecțiile subiacente sunt mai frecvente la copii față de adulți;
  • Coinfecția a fost detectată în 40% dintre cazuri;
  • Cele mai comune manifestări clinice au fost febra și tusea, prezente în 60, respectiv 65% din cazuri;
  • Diareea a fost întâlnită în 15% din cazuri, spre deosebire de studiile realizate la adulți, unde s-a observat o frecvență de apariție mult mai redusă;
  • 80% dintre pacienții pediatrici au avut niveluri crescute ale procalcitoninei (PCT), fapt necaracteristic pentru pacienții adulți cu COVID-19;
  • Au fost identificate aspecte CT caracteristice COVID-19: opacități subpleurale în sticlă mată unilaterale sau bilaterale și consolidări cu semnul haloului prezent;
  • Severitatea depinde și de existența unor condiții clinice subiacente, fapt întâlnit și în cazul adulților, unde se cunosc principalele categorii de risc.

Acestea sunt principalele observații ale unui studiu retrospectiv realizat pe un lot de 20 de pacienți spitalizați în Wuhan, China în perioada 23 ianuarie – 8 februarie 2020.

Au fost analizate astfel 20 de cazuri pediatrice de COVID-19 confirmate cu ajutorul reacției RT-PCR (transcription‐polymerase chain reaction) efectuată din probe nazofaringiene.

Manifestările clinice au fost asemănătoare cu cele ale adulților, dar per total, simptomele au fost mai blânde și prognosticul general mai bun. De remarcat faptul că 7 dintre cei 20 de pacienți (35%) au prezentat boli congenitale sau dobândite anterior, ceea ce sugerează faptul că pacienții cu afecțiuni de bază pot fi mai susceptibili la această infecție.

Rezultatele de laborator sunt de asemenea notabile; PCT este un marker de infecție bacteriană, iar acest lucru sugerează faptul că tratamentul antibacterian ar putea fi luat în considerare, mai ales având în vedere și rata de 40% din cazuri co-infectate.

În ceea ce privește investigațiile imagistice, rezultatele CT de torace la copii sunt similare cu cele ale adulților: manifestări tipice precum opacități subpleurale în sticlă mată unilaterale sau bilaterale și consolidări cu semnul haloului prezent. Consolidările înconjurate de semnul haloului au fost identificate în aproape jumătate din cazuri, astfel că ar trebui considerate semne tipice la pacienții pediatrici și este necesară examinarea precoce cu ajutorul CT de torace la copii suspectați de infecție COVID-19, atrage atenția studiul publicat în “Pediatric Pulmonology” de către Dr. Wei Xia și colab. de la Universitatea de Sțiințe și Tehnologii Huazhong, din Wuhan, China.

18 copii au fost vindecți și externați după o spitalizare medie de 13 zile, iar 2 nou-născuți au rămas sub observație din cauza rezultatelor pozitive de laborator, dar cu explorări CT negative.

Pe de altă parte, s-a pus problema diferențierii acestei afecțiuni de alte infecții comune de tract respirator la pacienții pediatrici.

Conform rezultatelor, trebuie realizat diagnosticul diferențial imagistic CT al COVID-19 cu alte pneumonii virale cu virusul influenza, parainfluenza, virusul sincițial respirator și adenovirusul, dar și cu pneumonii bacteriene, pneumonie cu mycoplasma sau chlamydia, frecvența leziunilor cauzate de acești agenți patogeni fiind relativ mai mare.

Manifestările de pneumonie cauzate de diferiți agenți patogeni se suprapun, iar pneumonia COVID-19 poate fi suprapusă cu manifestări imagistice grave și complexe, astfel încât examinările epidemiologice și etiologice trebuiesc interpretate combinat.

Dr. Stephen I. Pelton, profesor în pediatrie și epidemiologie de la Universitatea din Boston și director la Boli infecțioase – pediatrie, de la Boston Medical Center, într-un interviu privind rezultatele acestui studiu (Xia et al.), a atras atenția asupra absenței febrei în 40% din cazuri:

Febra este importantă întrucât criteriile de testare ale departamentelor de sănătate publică sunt febră, tuse și dispnee”, a declarat acesta.

Un alt articol publicat în “The Pediatric Infectious Disease Journal” susține ideea unui risc substanțial mai redus de afectare severă la copii cu infecție SARS-CoV-2.

Există sugestii conform cărora copii sunt la fel de susceptibili ca și adulții la această infecție, dar este mai puțin probabil ca aceștia să dezvolte simptome severe. Totuși, importanța copiilor în transmiterea virusului rămâne incertă.

Datele înregistrate în China de către CDC (Centers for Disease Control and Prevention) la data de 11 februarie 2020 raportează doar 2% cazuri de SARS-CoV-2 la copii și adolescenți din totalul spitalizărilor pentru COVID-19.

CDC COVID-19 copii
sursa: https://twitter.com/CDCgov/status/1237887290262736900/photo/1

Întrucât copii sunt mai frecvent asimptomatici sau prezintă simptome mai puțin severe, aceștia sunt și mai puțin frecvent testați, iar acest lucru poate duce la o subestimare a numărului real de cazuri de infecție.

Cele mai multe infecții raportate cu SARS-CoV-2 au apărut în cazurile documentate de contact la domiciliu. De asemenea, în cadrul aceleiași analize, s-a observat probabilitatea mai mare de apariție a simptomelor gastro-intestinale la copii, în comparație cu adulții.

Conform datelor raportate majoritatea copiilor infectați se recuperează la o săptămână, maxim două de la dezvoltarea simtomelor și nu au fost înregistrate decese.

Studii epidemiologice realizate în China până la data de 11 februarie 2020 evidențiază de asemenea un procent scăzut de 0,2% decese în rândul pacienților cu vârsta între 10 și 19 ani și nu au fost raportate decese la copii cu vârsta de sub 10 ani.

Distribuția ratelor de fatalitate în China pe grupe de vârstă
Distribuția ratelor de fatalitate în China pe grupe de vârstă
sursa:
The Novel Coronavirus Pneumonia Emergency Response Epidemiology Team. The Epidemiological Characteristics of an Outbreak of 2019 Novel Coronavirus Diseases (COVID-19) — China, 2020[J]. China CDC Weekly, 2020, 2(8
https://ourworldindata.org/coronavirus
Un alt studiu restrospectiv publicat în New England Journal of Medicine (NEJM) a analizat 366 pacienți cu vârste de sub 16 ani spitalizați pentru infecții respiratorii între 7 și 15 ianuarie 2020, în Spitalul Tongji al Universității de Știință și Tehnologie din Huazhong, Wuhan. Cei mai frecvenți agenți patogeni detectați au fost virusul influenza A, influenza B și adenovirusul, în timp ce COVID-19 a fost identificat în doar 1.6% dintre cazuri (6 pacienți).

Caracteristicile comune pentru toți cei 6 pacienți au fost febra înaltă și tusea, iar vărsăturile au fost întâlnite la 4 dintre aceștia, 5 pacienți au avut aspect tipic de pneumonie virală la explorările radiografice și CT, iar un pacient a fost admis în secția de terapie intensivă pediatrică.

În comparație cu rezultatele primelor studii prezentate, în acest caz se evidențiază o suferință respiratorie moderat-severă a pacienților cu COVID-19, dar și faptul că infecțiile la copii au avut loc mai devreme în cadrul epidemiei. Toți pacienții au primit tratament antiviral, antibiotic și terapii suportive și toți s-au recuperat după o medie de spitalizare de 7,5 zile.

Citește și: