STUDIU. Pacienții cu diabet zaharat de tip 2 care urmează o dietă săracă în carbohidrați obțin un control glicemic optim în primele 6 luni
Înțelegerea diabetului zaharat a evoluat de-a lungul timpului: de la o utilizare anormală a glucidelor în organism, la o boală complexă metabolică, care afectează mai multe procese biologice și organe. În plus, inovațiile terapeutice și tehnologice au condus la o schimbare de perspectivă, iar dietele restrictive au devenit mai rar utilizate. Schemele terapeutice moderne conduc la un control bun atât al bolii, cât și al complicațiilor cardiovasculare și renale, însă studii recente readuc în discuție rolul limitării cantității de carbohidrați din dietă.
Limitarea cantității de glucide din dietă a fost prima metodă terapeutică utilizată în această boală, cunoscută de secole, a cărei utilizare a fost redusă treptat odată cu descoperirea insulinei. O meta-analiză recent publicată a evaluat rezultatele în acest domeniu, demonstrând că restricția calorică are în continuare un rol în arsenalul terapeutic antidiabetic.
Eficiența și siguranța dietelor sărace în carbohidrați
Meta-analiza publicată în British Medical Journal a inclus studiile care au urmărit adulți cu diabet zaharat de tip 2, care au respectat timp de minim 12 săptămâni fie o dietă săracă în carbohidrați (mai puțin de 130 g sau sub 26% din necesarul zilnic de 2000 kcal zilnic) și foarte săracă în carbohidrați (sub 10% din necesarul zilnic caloric), fie o dietă de control, în general o dietă săracă în lipide.
După analiza a peste 14 mii de articole științifice, datele acumulate de la 1.357 de pacienți, proveniți din 23 de studii, au fost centralizate:
- După 6 luni, dieta săracă în carbohidrați conduce la un control mai bun al diabetului zaharat, definit drept hemoglobina glicozilată serică HbA1c sub 6,5%: 57% dintre participanți, față de 31% dintre participanții care au urmat o dietă obișnuită;
- Efecte semnificative au fost obținute și în ceea ce privește scăderea ponderală, nivelul trigliceridelor în sânge și răspunsul organismului la insulină, în special în primele 6 luni de urmare a dietă, beneficiul scăzând până la finalul primelor 12 luni de dietă;
- În cadrul celor mai riguroase studii raportate, dieta restrictivă a condus la o scădere ponderală medie cu 7,41 kg mai mare decât dieta de control;
- Dietele restrictive în carbohidrați nu au condus la o proporție semnificativ mai mare de reacții adverse;
- Comparând dietele foarte restrictive în privința carbohidraților, acestea sunt mai puțin eficiente în scăderea ponderală, față de cele restrictive – cel mai probabil, datorită aderenței scăzute la o dietă dificil de urmat.
Importanța nutriției în gestionarea diabetului zaharat rămâne de necontestat, însă sunt necesare mai multe studii pentru a identifica dieta potrivită și proporția de carbohidrați care contribuie la combaterea fluctuațiilor glicemice și menținerea calității vieții. Ghidurile moderne indică o abordare personalizată a alimentației în diabet, bazată pe indexul glicemic (gradul în care glicemia crește la două ore de la consumul diferitelor alimente), fără o proporție fixă de carbohidrați.
Adoptarea unei diete potrivite poate fi eficientă și în stadiile premergătoare diabetului, pentru a preveni instalarea acestuia. În urma unei analize riguroase Cochrane, se consideră că nu există suficiente dovezi pentru a afirma că dieta împiedică apariția diabetului zaharat de tip 2, la persoanele susceptibile. Cu toate acestea, datele existente indică o frecvență mai scăzută și o apariție mai tardivă a diabetului, la pacienții care urmează o dietă riguroasă.
În plus, componența globală și calitatea dietei pot influența apariția și evoluția diabetului zaharat: o dietă săracă în glucide va fi, în mod automat, bogată în grăsimi. Există dovezi că anumite diete relativ bogate în carbohidrați pot fi benefice – adesea, acestea includ carbohidrați lent digerabili, cu index glicemic scăzut, cu o proporție ridicată de fibre, și grăsimi nesaturate.
Despre diabetul zaharat
Se estimează că prevalența globală a diabetului de tip 2 va ajunge la 628 de milioane de persoane până în 2045 și, în acest moment, unul din 11 adulți suferă de diabet, 90-95% dintre cazuri fiind de diabet de tip 2. Complicațiile diabetului de tip 2 pot varia de la boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale până la retinopatie diabetică, insuficiență renală, neuropatie diabetică. De asemenea, este legat de alte manifestări, denumite în mod colectiv sindrom metabolic, incluzând obezitate, hipertensiune arterială, steatoză hepatică non-alcoolică, hipertrigliceridemie și boli cardiovasculare. Într-un studiu populațional din Spania, peste jumătate dintre pacienți (53,4%) au avut risc înalt de eveniment fatale, bărbații având un risc mai mare (55,5% dintre bărbați, față de 50,7% dintre femei). 39,6% dintre participanți au avut risc înalt și doar 7% risc moderat.
Dieta este doar unul dintre elementele unui stil de viață sănătos și doar o piesă în puzzle-ul complex reprezentat de boala pe care o cunoaștem actual sub denumirea de „diabet”. Datele acumulate în ultima vreme demonstrează nevoia unei înțelegeri aprofundate a mecanismelor și factorilor care determină și influențează diabetul. Vă invităm să ascultați un podcast marca Raportuldegardă.ro, seria ReGândim Medicina, despre noua înțelegere a diabetului zaharat:
Citește și:
- #COVID19 în România: 30% dintre decese sunt asociate cu diabetul zaharat. Ce recomandă experții și ce trebuie să știe pacienții?
- Ziua Mondială a Diabetului. Majoritatea pacienților cu diabet zaharat de tip 2 au risc ridicat de infarct miocardic sau accident vascular cerebral fatal
- Raport EIU: provocări privind implementarea serviciilor integrate pentru diabetul zaharat în UE. Care este situația României?