#EHU. Strategia UE pentru Sănătatea Mintală: prevenția, reducerea stigmatizării și bunăstarea digitală a tinerilor, priorități pe agenda Europeană
Înainte de pandemia de COVID-19, unul din șase oameni din Uniunea Europeană suferea de probleme de sănătate mintală. În 2022, 1 din 2 persoane era considerată la risc de depresie. Pandemia a pus presiuni suplimentare asupra sănătății mintale a oamenilor, în special în rândul tinerilor și al celor cu afecțiuni mintale preexistente. Tulburările mintale determină și costuri semnificative în UE, reprezentând 4% din PIB.
În acest context, Comisia Europeană a plasat sănătatea mintală la același nivel de prioritate ca și sănătatea fizică, lansând o strategie cuprinzătoare pentru a aborda problema.
Sănătatea mintală este o parte integrantă a sănătății. Este o stare de bine în care indivizii își realizează propriile abilități, pot face față evenimentelor stresante ale vieții și pot contribui la viața comunității. Sănătatea mintală este o precondiție pentru o economie productivă și o societate incluzivă și depășește problemele individuale sau de familie.
„Sănătatea mintală și sănătatea fizică sunt componente la fel de importante ale sănătății generale. Strategia comprehensivă dedicată sănătății mintale își propune să elimine stigmatizarea din jurul acestei teme. Pentru a asigura o bună sănătate mintală, promovăm intervenții timpurii și suport prompt ori de câte ori este necesar, în același timp crescând înțelegerea și acceptarea. Colaborăm strâns cu autoritățile naționale pentru a dezvolta ghiduri ale UE privind stigmatizarea și discriminarea.” – a declarat Comisarul European pentru Sănătate, Stella Kyriakides, în contextul Săptămânii Europene dedicată Sănătății Mintale din 2024.
Strategia UE pentru sănătatea mintală este o componentă cheie a Uniunii Europene a Sănătății, concepută pentru a aborda problemele de sănătate mintală în mod comprehensiv și coordonat. Principalele sale obiective includ promovarea bunăstării mintale, prevenția patologei psihiatrice, asigurarea accesului echitabil la îngrijire, integrarea sănătății mintale în sistemele de sănătate, sprijinirea grupurilor vulnerabile, încurajarea cercetării și inovării și îmbunătățirea sănătății mintale la locul de muncă. Prin consolidarea sistemelor de sănătate, asigurarea echității, intensificarea cooperării între statele membre ale UE, sprijinirea redresării post-pandemie și creșterea productivității economice, această strategie contribuie semnificativ la crearea unei Europe reziliente, incluzive și mai sănătoase.
Strategia Comprehensivă pentru Sănătatea Mintală, anunțată în iunie 2023, include 20 de inițiative de referință, susținute de finanțări de €1,23 miliarde din diferite instrumente financiare. Acest plan ambițios subliniază angajamentul Comisiei de a elimina stigmatizarea asociată sănătății mintale și de a promova bunăstarea generală în întreaga UE.
Componente cheie ale Strategiei privind Sănătatea Mintală
- Intervenții timpurii și suport prompt: Un aspect crucial al abordării Comisiei este promovarea intervențiilor timpurii și asigurarea unui suport prompt ori de câte ori este necesar. Prin identificarea precoce a problemelor de sănătate mintală, UE își propune să ofere suport adecvat înainte ca afecțiunile să devină severe, îmbunătățind astfel rezultatele pentru indivizi și reducând povara pe termen lung asupra sistemelor de sănătate. Acțiunile pentru prevenție și intervenție timpurie includ o inițiativă europeană de prevenire a depresiei și suicidului, un Cod European pentru Sănătatea Mintală și consolidarea cercetării asupra sănătății creierului.
- Ghiduri UE privind stigmatizarea și discriminarea: Comisia colaborează strâns cu autoritățile naționale pentru a dezvolta ghiduri cuprinzătoare ale UE privind combaterea stigmatizării și discriminării legate de sănătatea mintală. Acest efort colaborativ își propune să creeze o societate mai incluzivă, în care indivizii să se simtă încurajați să ceară ajutor fără teamă de judecată.
- Consolidarea capacității: În cadrul programului EU4Health, Comisia a alocat €11 milioane pentru a identifica lacunele în serviciile de sănătate mintală și pentru a consolida capacitatea. Aceste fonduri vor susține dezvoltarea de noi resurse și îmbunătățirea celor existente pentru a asigura accesibilitatea și eficiența serviciilor de sănătate mintală în întreaga UE.
- Formarea profesioniștilor din sănătate, profesorilor și asistenților sociali: Recunoscând rolul critic al personalului din prima linie, Comisia a lansat un proiect de €9 milioane pentru a forma profesioniștii din sănătate, profesorii și asistenții sociali. Această inițiativă își propune să îi echipeze cu abilitățile și cunoștințele necesare pentru a oferi îngrijire cuprinzătoare în domeniul sănătății mintale, asigurând astfel că suportul este disponibil în diverse medii, inclusiv în școli și centre comunitare. Cauzele fundamentale ale sănătății mintale precare în rândul profesioniștilor din sănătate sunt multifactoriale, cuprinzând printre altele: însuși mediul de lucru/organizațional, volume de lucru în continuă creștere din cauza diluării forței de muncă cu experiență (dat fiind că atât de mulți părăsesc profesia), orele lungi de lucru sau motivații financiare insuficiente. Deficitul angajaților în sănătate determină provocări suplimentare în sfera sănătății mintale a forței de muncă rămasă în activitate.
„Nu este un secret faptul că sănătatea mintală este un domeniu neglijat din mai multe puncte de vedere. A fost nevoie de o pandemie pentru a pune pe ordinea de zi sănătatea mintală a forței de muncă din domeniul sănătății.” – a declarat, la EHFG 2023, Dr. Natasha Azzopardi-Muscat (Director of the Division of Country Health Polices and Systems, WHO Regional Office for Europe).
- Susținerea grupurilor vulnerabile: Comisia alocă încă €10 milioane pentru a sprijini sănătatea mintală a grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii și refugiații. Aceste fonduri vor fi folosite pentru a dezvolta intervenții țintite care să abordeze nevoile specifice ale acestor populații, asigurându-se că primesc îngrijirea și suportul necesar.
- Ghiduri pentru educatori și factori de decizie politică: Pentru a aborda sănătatea mintală a tinerilor și profesorilor, Comisia dezvoltă noi ghiduri pentru liderii școlari, educatori și factorii de decizie politică. Aceste ghiduri vor promova bunăstarea și sănătatea mintală în mediile educaționale.
- Abordarea provocărilor contemporane: Pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, schimbările climatice, creșterea costurilor energiei și a costului vieții au avut toate consecințe pe termen lung asupra sănătății mintale a oamenilor. Acești factori de stres au exacerbat sentimentele de anxietate, depresie și singurătate, în special în rândul adolescenților, persoanelor în vârstă și lucrătorilor care experimentează burnout-ul.
- Bunăstarea digitală copiilor și adolescenților: Protejarea copiilor și tinerilor în anii de formare, în contextul unor presiuni și provocări în creștere este esențială. Măsurile includ o rețea de sănătate mintală pentru copii și tineri, un set de instrumente de prevenție pentru copii care abordează principalii determinanți ai sănătății mintale și fizice, precum și o mai bună protecție online și pe rețelele sociale. Mulți adolescenți au devenit din ce în ce mai dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor mintale. Strategia Comisiei include inițiative pentru promovarea bunăstării digitale și ajutorarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase online.
„Să investești în bunăstarea copiilor este cel mai inteligent lucru pe care îl poți face – fie că este educație, nutriție sau alți determinanți sociali. (…) Conform unui raport recent ONU, tânăra generație solicită conectivitate între instituțiile de învățământ, dar și guvernanță la nivel național – la OMS avem un grup dedicat care analizează tehnologiile emergente și cum să setăm un cadru legislativ potrivit: fie că este vorba despre AI sau editare genomică. Dar țările trebuie de asemenea să se adapteze și să dezvolte acest tip de politici. Iar atunci când o fac, trebuie să ia în considerare vocea tuturor stakeholderilor, iar copiii și tinerii trebuie de asemenea să participe la astfel de decizii” – a declarat în cadrul World Health Summit 2021, Dr. Soumya Swaminathan, Cercetător Șef în cadrul World Health Organization (WHO), Elveția.
- Persoane în vârstă și singurătatea: Singurătatea este o problemă semnificativă în rândul persoanelor în vârstă, iar strategia Comisiei include măsuri pentru a crește conectivitatea socială și rețelele de suport pentru adulții în vârstă. Aceste inițiative își propun să reducă izolarea și să îmbunătățească sănătatea mintală și calitatea vieții pentru populațiile în vârstă.
- Sănătatea mintală la locul de muncă: Strategia abordează și problema din ce în ce mai mare a burnout-ului în rândul persoanelor care lucrează. Prin promovarea echilibrului între viața profesională și cea personală și oferirea de suport pentru sănătatea mintală la locul de muncă, Comisia își propune să creeze medii de lucru mai sănătoase și mai sustenabile. Acest obiectiv va fi realizat, de exemplu, prin campanii de costientizare la nivelul întregii UE desfășurate de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și o posibilă inițiativă viitoare a UE privind riscurile psiho-sociale la locul de muncă.
Abordarea cuprinzătoare a Comisiei Europene privind sănătatea mintală este un pas semnificativ către abordarea crizei sănătății mintale din UE. Prioritizând intervențiile timpurii, combaterea stigmatizării și oferirea de suport țintit grupurilor vulnerabile, strategia își propune să creeze o Europă mai sănătoasă și mai rezilientă, unde sănătatea mintală este valorizată și susținută ca un aspect fundamental al bunăstării generale.
Uniunea Europeană a Sănătății: protejarea sănătății mintale, o prioritate
Prin promovarea colaborării și solidarității între statele membre, Uniunea Europeană a Sănătății (EHU) are ca scop consolidarea sistemelor de sănătate pentru protejarea sănătății cetățenilor europeni în perioade de criză și nu numai. Înainte de pandemia COVID-19, deciziile privind politicile de sănătate erau responsabilitatea statelor membre, acestea cooperând doar în domenii precum asistența medicală transfrontalieră și siguranța medicamentelor. Cu toate acestea, pandemia a subliniat necesitatea acțiunii colective la nivel transfrontalier, în mai multe sectoare ale sănătății. În acest context, în octombrie 2020, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solicitat crearea unei „Uniuni Europene a Sănătății”. Această inițiativă are scopul de a îmbunătăți strategiile de protecție a sănătății cetățenilor europeni, de a reduce inegalitățile prin sporirea pregătirii pentru pandemii dar și de a ajuta statele membre în combaterea bolilor netransmisibile.
Susținută de Johnson & Johnson, Merck și AstraZeneca, seria de articole „Uniunea Europeană a Sănătății” pe platforma RaportuldeGardă.ro sintetizează și informează despre cele mai importante priorități în domeniul sănătății la nivel european. Aducem în atenție teme esențiale precum Spațiul European de Date pentru Sănătate, Strategia Farmaceutică Europeană și Planul European de Combatere a Cancerului. Fiecare articol include informații din surse oficiale, validate cu lideri de opinie relevanți pe subiect.