#ESCCongress. Sângerările digestive la pacienții în terapie cu aspirină și rivaroxaban, un indicator pentru cancer
Probabilitatea de a fi diagnosticați cu cancer digestiv este de 20 de ori mai mare la pacienții care au avut un episod de hemoragie digestivă majoră în urma tratamentului combinat de tip rivaroxaban și aspirină, conform ultimelor date prezentate la Congresul European de Cardiologie 2018.
Studiul COMPASS a inclus 27.395 de participanți diagnosticați cu boală coronariană cronică sau boală arterială periferică care au primit una dintre următoarele variante de tratament:
- Rivaroxaban 2,5 mg de două ori pe zi și Aspirină 100 mg o dată pe zi
- Rivaroxaban 5 mg de două ori pe zi
- Aspirină 100 mg o dată pe zi
Pacienții au fost urmăriți timp de aproape 2 ani, fiind periodic evaluați pentru episoade majore de hemoragie gastrointestinală sau non-gastrointestinală. Rezultatele studiului indică faptul că 3,1% dintre pacienții în tratament cu rivaroxaban și aspirină au prezentat cel puțin un episod de hemoragie majoră, comparativ cu 1,9% din rândul pacienților trați doar cu aspirină.
Referitor la asocierea sângerărilor majore și diagnosticul de cancer s-au constatat următoarele:
- hemoragia digestivă majoră asociază o probabilitate de 20 de ori mai mare de cancer gastrointestinal
- hemoragia digestivă majoră asociază o probabilitate de 2 ori mai mare de cancer non-gastrointestinal
- hemoragia non-digestivă majoră asociază o probabilitate de 5 ori mai mare de cancer non-gastrointestinal
Coordonatorul studiului, Prof. John Eikelboom, The Population Health Research Institute, McMaster University, Hamilton, Canada, interpretează aceste date ca un indiciu spre un posibil beneficiu asociat al terapiei duble
“Mai mult de 1 din 10 pacienți cu hemoragie majoră a fost diagnosticat cu cancer. Rivaroxaban și aspirina reduc semnificativ mortalitatea cardiovasculară și dacă prin evenimentele hemoragice ar demasca și cancerul, asta ar putea fi un plus pentru domeniul oncologic.”
Recurența evenimentelor cardiovasculare la pacienții ateromatoși atinge încă un procent semnificativ, între 5 și 10%. Tratamentul îndelungat anticoagulant sau antiagregant ca prevenție secundară reduce riscul de recurență, însă crește în principal riscul de hemoragie digestivă și intracraniană.