#EsențialSănătatePublică. Diversitatea microbiomului intestinal la sugari, redusă în perioada pandemiei COVID-19
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei COVID-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează pagina Esențial în sănătate publică.
Știrile săptămânii 28 august – 3 septembrie 2023:
Diversitatea microbiomului intestinal la sugari, redusă în perioada pandemiei COVID-19. Care este impactul asupra dezvoltării?
Un studiu recent realizat de o echipă de cercetători în psihologia dezvoltării de la Universitatea New York arată impactul pandemiei COVID-19 asupra microbiomului intestinal al sugarilor. Rezultatele, publicate în jurnalul Scientific Reports, indică faptul că sugarii care au petrecut o parte semnificativă din primul an de viață în timpul pandemiei au prezentat o diversitate redusă a bacteriilor din intestin în comparație cu sugarii născuți înainte de pandemie.
De asemenea, sugarii au prezentat o cantitate mai mică a bacteriilor Pasteurellaceae și Haemophilus, care se găsesc în mod obișnuit în corpul uman. Alterarea microbiomului intestinal în această perioadă poate avea impact de durată asupra creșterii și dezvoltării copiilor.
Modificările în microbiota intestinală ar putea fi legate de schimbările sociale aduse de pandemia COVID-19. Factori precum creșterea timpului petrecut acasă, reducerea interacțiunii cu alți copii, determinată de accesului limitat la grădiniță, măsurile sporite de igienă în mediu, schimbările în alimentație și practicile de alăptare, precum și creșterea stresului în rândul celor care îi îngrijesc ar putea contribui la modificările microbiomului intestinal.
Pentru realizarea studiului s-au comparat probe de fecale de la două grupuri de sugari în vârstă de 12 luni din New York. Un grup era format din sugari ale căror mostre au fost prelevate înainte de pandemie (34 de sugari), în timp ce celălalt grup avea probe colectate între martie și decembrie 2020 (20 de sugari).
Noi mecanisme explică modul în care este declanșat răspunsul imun contra virusului gripal în plămâni
O cercetare realizată la Trinity College Dublin arată noi mecanisme prin care virusul gripal este detectat de celulele pulmonare umane, ceea ce poate avea implicații terapeutice.
Virusurile gripale țintesc celulele epiteliale respiratorii pentru a se replica, unde provoacă leziuni celulare. Aceste tipuri de celule sunt esențiale în declanșarea răspunsului imun antiviral.
În noul studiu s-a descoperit că ARN-ul viral și virusurile gripale stimulează două căi moleculare diferite în care proteine specifice declanșează reacții în lanț care duc la formarea de pori în membrana celulelor epiteliale, mecanism în care sunt implicate două proteine cheie: gasdermina D și gasdermina E. Acești pori permit eliberarea unor citokine care determină stimularea răspunsului imun și de asemenea, provoacă moartea celulelor, ceea ce împiedică răspândirea virusului.
Într-o etapă ulterioară, s-a suprimat formarea porilor de gasdermin, iar rezultatul a fost creșterea ratei de replicare a virusurilor gripale.
Virusurile gripale determină anual epidemii care pun în pericol între 3 și 5 milioane de persoane cu boli grave și cauzează între 290.000 și 650.000 de decese la nivel mondial.
Anticiparea evoluției unei epidemii posibilă cu ajutorul inteligenței artificiale, dintr-o cantitate redusă de date
SPADE4 este un model care utilizează învățarea automată pentru a prezice evoluția unei epidemii folosind doar date limitate despre infecții. SPADE4 a fost testat atât pe epidemii simulate, cât și pe date reale din valul al cincilea al pandemiei de Covid-19 din Canada și a reușit să prezică evoluția focarelor de infecție. Studiul a fost realizat la Universitatea din Waterloo.
Atunci când apare o epidemie, fie că este vorba de infecții noi precum Covid-19 sau de cele existente precum Ebola, capacitatea de a prezice evoluția bolii este esențială pentru luarea deciziilor de sănătate publică.
În mod tradițional, epidemiologii trebuie să construiască și să utilizeze modele complexe pentru a înțelege evoluția epidemiilor, modele care au multe dezavantaje, conform autorilor studiului. Acestea necesită informații demografice complexe care adesea nu sunt disponibile la începutul unei epidemii. Chiar și atunci când aceste informații detaliate sunt disponibile, modelele pot să nu reflecte corect complexitatea populației sau dinamica bolii. SPADE4 adresează aceste limitări și permite adaptarea strategiilor pentru combaterea infecțiilor emergente.
Cum a evoluat Omicron și de ce noile variante se răspândesc mai ușor?
Într-un studiu publicat în jurnalul Nature, sunt explicate particularitățile variantelor Omicron și de ce se răspândesc acestea mult mai rapid. BQ.11 și XBB.1.5, au o capacitate crescută de a se lega de receptorii de pe celulele gazdă și pot evita anticorpii generați de infecțiile anterioare și cei obținuți în urma vaccinării.
De la apariția sa în Wuhan, China, în 2019, virusul SARS-CoV-2 a suferit un proces neîntrerupt de evoluție. Unele dintre variantele generate au avut o răspândire redusă în timp ce altele, precum cele derivate din Omicron, au apărut ca tulpini cu capacitate crescută de infectare.
Variantele Omicron, inițial BA.1 și ulterior urmată de variante precum BA.2, BA.4, BA.5, BQ.1.1 și derivatele lui XBB, inclusiv XBB.1 și XBB.1.5, au atras atenția nu doar datorită capacității crescute de răspândire, ci și datorită capacității sale de a reinfecta persoane care fuseseră anterior infectate de alte tulpini și de a evita imunitatea conferită de vaccinurile anterioare.
Deși capacitatea de neutralizarea a anticorpilor generați de primele variante de SARS-CoV-2 a fost redusă, s-a observat menținerea activității unui anumit tip de anticorp, S309, care țintește o componentă a proteinei spike ce a rămas relativ constantă pe măsură ce variantele au evoluat.
Autorii au prezentat și o explicație pentru care persoanele vaccinate sau care au trecut prin infecția cu primele variante nu sunt total protejate de noile variante. Acest fenomen se numește amprentare imună – atunci când organismul se confruntă cu o nouă infecție cu un virus similar, în loc să producă un răspuns țintit, se produc tot tipurile inițiale de anticorpi.
De aceea, vaccinurile contra noilor variante nu ar trebui să conțină componente din cele anterioare pentru că ar favoriza fenomenul de amprentare imună și ar conduce la o protecție mai slabă.
Vaccinul Comirnaty actualizat, recomandat spre autorizare în UE
Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a recomandat autorizarea vaccinului Comirnaty adaptat pentru varianta XBB.1.5, pe 30 august. Conform EMA și a Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), adulții și copiii de la vârsta de 5 ani care necesită vaccinarea ar trebui să primească o singură doză, indiferent de istoricul lor de vaccinare împotriva COVID-19.
Copiii cu vârsta între 6 luni și 4 ani pot primi una sau trei doze, în funcție de istoricul de vaccinare sau infectare.
În decizia de a recomanda autorizarea, CHMP a luat în considerare toate datele disponibile referitoare la Comirnaty și celelalte vaccinuri adaptate, inclusiv datele privind siguranța, eficacitatea și imunogenicitatea (cât de bine stimulează acestea răspunsuri imune). În plus, Comitetul a evaluat noi date de laborator care arată un răspuns puternic al vaccinului adaptat împotriva tulpinii XBB.1.5 și a tulpinilor conexe ale virusului care provoacă COVID-19.
În continuare, EMA va trimite recomandarea CHMP către Comisia Europeană pentru o decizie valabilă în întreaga Uniune Europeană.