Esențial în sănătate publică. A început primul studiu clinic pentru un vaccin împotriva cancerului pulmonar – 7 țări implicate

A început primul studiu clinic pentru un vaccin împotriva cancerului pulmonar – 7 țări implicate

A fost inițiat primul studiu clinic pentru un vaccin mRNA împotriva cancerului pulmonar, o abordare inovatoare care ar putea revoluționa tratamentul pentru mii de pacienți. Vaccinul, denumit BNT116, dezvoltat de BioNTech, este conceput special pentru cancerul pulmonar non-microcelular (NSCLC), cel mai răspândit tip de cancer pulmonar la nivel global. Utilizând tehnologia ARN mesager (mRNA), similară cu cea folosită în vaccinurile anti-Covid-19, BNT116 instruiește sistemul imunitar să recunoască și să elimine celulele canceroase, protejând în același timp celulele sănătoase, oferind o alternativă potențial mai puțin dăunătoare față de chimioterapia convențională.

Acest studiu de fază 1, aflat în desfășurare în 34 de locații de cercetare din șapte țări — Marea Britanie, SUA, Germania, Ungaria, Polonia, Spania și Turcia — își propune să evalueze siguranța și imunogenicitatea BNT116. Aproximativ 130 de pacienți vor participa, incluzând atât cazuri în stadii incipiente, cât și pacienți cu boală avansată sau recurentă. Studiul integrează administrarea vaccinului mRNA cu protocoalele existente de imunoterapie pentru a evalua eficacitatea în sporirea răspunsului imun al organismului. Marea Britanie găzduiește șase dintre aceste locații, unde primul pacient a primit recent doza de vaccin.

ECDC: Creștere a cazurilor de rujeolă în România comparativ cu anul precedent; rubeola rămâne stabilă

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a raportat o creștere semnificativă a cazurilor de rujeolă în Uniunea Europeană și în Spațiul Economic European (UE/SEE) în ultimul an, în timp ce cazurile de rubeolă au rămas relativ stabile. Conform datelor din Sistemul European de Supraveghere (TESSy), în perioada iulie 2023 – iunie 2024 au fost înregistrate 17.273 de cazuri de rujeolă în 30 de țări UE/SEE, reflectând o creștere comparativ cu anul precedent.

În luna iunie 2024, 27 de țări au raportat un total de 1.891 de cazuri de rujeolă. România a fost responsabilă pentru majoritatea acestor cazuri, cu 1.282 de cazuri raportate, urmată de Belgia (201), Italia (150) și Spania (69). Această creștere este deosebit de îngrijorătoare, având în vedere că rujeola este extrem de contagioasă și poate duce la complicații severe sau chiar deces, în special în rândul copiilor mici și al persoanelor nevaccinate. Din totalul cazurilor raportate de rujeolă, 87,2% erau în indivizi care nu primiseră nicio doză de vaccin, evidențiind lacune în acoperirea vaccinală care necesită atenție urgentă.

În schimb, cazurile de rubeolă au rămas relativ scăzute și stabile în aceeași perioadă. Din iulie 2023 până în iunie 2024, 29 de state membre UE/SEE au raportat un total de 309 cazuri de rubeolă. Majoritatea acestor cazuri au fost raportate de Polonia (272), Germania (28) și câteva alte țări, în timp ce 21 de țări, inclusiv Spania, Grecia și Suedia, au raportat zero cazuri. Doar 1,0% dintre cazurile de rubeolă au fost confirmate în laborator, ridicând îngrijorări cu privire la posibilele raportări insuficiente sau clasificarea greșită. Este de remarcat faptul că nu au fost raportate decese cauzate de rubeolă în această perioadă.

OMS subliniază importanța vaccinării anti-COVID-19 în timpul valului de vară 2024

Un studiu recent realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) Europa, publicat în The Lancet Respiratory Medicine, evidențiază impactul semnificativ al vaccinurilor COVID-19 în reducerea deceselor în regiunea europeană. Din decembrie 2020 până în martie 2023, vaccinurile au redus mortalitatea cauzată de COVID-19 cu cel puțin 59%, salvând peste 1,6 milioane de vieți. Fără vaccinuri, numărul de decese în regiune ar fi putut ajunge la 4 milioane, în loc de cele 2,2 milioane înregistrate. Studiul remarcă în mod deosebit beneficiile substanțiale pentru persoanele în vârstă de 60 de ani și peste, o categorie cu risc ridicat de boală severă și deces din cauza COVID-19. Majoritatea vieților au fost salvate în perioada în care varianta Omicron a fost predominantă.

Deși în mai 2023 s-a declarat că COVID-19 nu mai reprezintă o urgență de sănătate publică de interes internațional, săptămânile recente au înregistrat o creștere a cazurilor în mai multe țări, denumită „valul de vară”. Factori precum vacanța, adunările în masă și concurența redusă din partea altor virusuri respiratorii pot contribui la această creștere. Experții în sănătate continuă să recomande vaccinările actualizate împotriva COVID-19, în special pentru grupurile cu risc crescut, pentru a preveni rezultatele severe și a reduce riscul de COVID lung. De asemenea, măsuri precum purtarea măștilor în spații aglomerate și menținerea unei igiene bune a mâinilor sunt recomandate pentru a reduce răspândirea virusului.

Cu apariția unor noi variante precum KP.3.1.1, OMS subliniază importanța vigilenței continue, a unei supravegheri de înaltă calitate și a eforturilor de vaccinare.

Secvențierea genomului bacteriilor cauzatoare de Lyme: un pas crucial pentru îmbunătățirea diagnosticului și tratamentului

Au fost secvențiate genomurile tuturor speciilor bacteriene cunoscute care cauzează boala Lyme, cu scopul de a îmbunătăți diagnosticarea, tratamentul și prevenirea acestei infecții transmise prin căpușe. Studiul, publicat în mBio, a implicat cartografierea genetică a 47 de tulpini de bacterii din clada Borrelia burgdorferi sensu lato, care include 23 de specii responsabile pentru boala Lyme. Această analiză cuprinzătoare a dezvăluit istoria evolutivă a agentului patogen, răspândirea acestuia și modul în care își menține infecțiozitatea.

Cercetătorii nu au găsit nicio dovadă a transferului de ADN de la alte genuri bacteriene, ceea ce indică un fond genetic extrem de adaptat mediului căpușei și gazdei. Studiul a arătat, de asemenea, modul în care diferite specii împărtășesc plasmide similare, esențiale pentru adaptarea și divergența lor. Constatările sugerează că populația ancestrală Borrelia ar fi putut avea originea acum 55–180 milioane de ani, înainte de descompunerea supercontinentului Pangeea, explicând distribuția largă a bolii.

Cercetarea oferă o bază pentru studiile viitoare asupra altor boli infecțioase și a dus la crearea unui instrument software online, BorreliaBase.org, pentru compararea genomurilor Borrelia. Această resursă are scopul de a sprijini cercetările privind capacitatea bacteriilor de a infecta oamenii și de a avansa cercetările clinice, de sănătate publică și ecologice legate de boala Lyme.

Persoanele nevaccinate, expuse unui risc crescut de tulburări mintale după forme severe cu COVID-19

Un studiu recent condus de Universitatea din Bristol și publicat în JAMA Psychiatry dezvăluie o incidență mai mare a bolilor mintale la persoanele nevaccinate până la un an după infecția severă cu COVID-19. Cercetarea, care a implicat peste 18 milioane de persoane, arată că pacienții nevaccinați care au fost spitalizați din cauza COVID-19 au experimentat rate semnificativ crescute de depresie, de până la 16,3 ori mai mari decât cei fără COVID-19. Studiul a descoperit că acest risc crescut de afecțiuni mintale, inclusiv anxietate, PTSD, tulburări alimentare, dependență, auto-vătămare și suicid, a persistat până la un an după infecție. Totuși, cei care au fost vaccinați au avut un risc considerabil mai scăzut de a dezvolta aceste afecțiuni.

Studiul a examinat datele de la adulții înregistrați la un medic de familie în Anglia, comparând cohortele nevaccinate și vaccinate cu diagnostice confirmate de COVID-19. Rezultatele au arătat că, deși COVID-19 sever (care necesită spitalizare) a fost asociat cu un risc crescut de boli mintale, cazurile ușoare nu au arătat o creștere similară. Cercetătorii subliniază rolul protector al vaccinării în reducerea riscului de probleme de sănătate mintală post-COVID-19.

Descoperirile subliniază importanța vaccinării în atenuarea nu doar a impactului fizic, ci și a celui mintal al COVID-19, sugerând implicații semnificative pentru strategiile de sănătate publică și serviciile de sănătate mintală.