Imunoterapia orală pentru alergii alimentare, eficace și la adulți. De ce ar trebui prioritizată administrarea la această grupă de vârstă?
La majoritatea adulţilor cu alergii alimentare mediate de anticorpii IgE se poate realiza cu succes desensibilizarea prin imunoterapie orală (OIT), conform unui nou studiu publicat în Allergy. Cu excepţia alergiei la lapte, unde eficacitatea OIT a fost mai scăzută, desensibilizarea completă prin OIT a depăşit 80% la pacienţii în vârstă de 17 ani și peste, fiind similară cu cea a copiilor şi adolescenţilor. Deşi adulţii au mai frecvent reacţii adverse, iar rata de eşec a imunoterapiei orale este ridicată, majoritatea acestora ajung la desensibilizare completă faţă de alergenul alimentar prin OIT.
Alergiile alimentare sunt considerate o afecţiune predominant pediatrică, însă au început să fie tot mai frecvent depistate la adulţi. Aceştia au cel mai ridicat risc de reacţii alergice severe sau chiar fatale, motiv pentru care terapia acestora reprezintă o prioritate. Imunoterapia orală este o nouă metodă care a avut succes în tratarea alergiilor alimentare la copii, însă datele cu privire la populaţia adultă sunt insuficiente în prezent.
Studiul de tip retrospectiv a inclus datele medicale ale pacienţilor cu alergii alimentare care au primit imunoterapie orală între 2010 şi 2020 în cadrul Shamir Medical Center. Datele pacienţilor în vârstă de minim 17 ani au fost comparate cu cele ale copiilor cu vârste între 4-11 ani şi cu cele ale adolescenţilor cu vârste între 11 şi 17 ani din aceeaşi perioadă. Cei 96 adulţi incluşi în studiu au primit OIT pentru alergie la lapte (53 pacienţi), alune (18 pacienţi), susan (7 pacienţi), ouă (5 pacienţi) şi nuci (13 pacienţi). Grupul de copii a inclus aproape 1300 de persoane, iar cel de adolescenţi peste 300 persoane.
Desensibilizarea completă cu ajutorul OIT a fost obţinută la 61,5% dintre adulţi. Această rată a fost semnificativ mai scăzută decât cea obţinută la copii (73,4%). Aproximativ 19% dintre aceştia au obţinut o desensibilizare parţială şi protecţie faţă de expunerea accidentală la alergen. La ceilalţi 19%, terapia nu a avut succes.
La copii incluşi în studiu, desensibilizarea totală a fost obţinută la peste 73%, desensibilizarea parţială la peste 17% şi rata de eşec a fost de peste 9%. Aceste rezultate la adolescenţi au fost de aproape 70% pentru desensibilizarea completă, peste 20% pentru cea parţială, respectiv o rată de eşec de aproximativ 10%.
Rata de eşec la administrarea imunoterapiei orale la adulţi a fost mai ridicată pentru alergia la lapte (peste 28%), fiind dublă faţă de cea calculată la copii şi adolescenţi (aproximativ 14%). Pentru celelalte alergii, rata de eşec, precum şi cea a reacţiilor adverse severe, a fost scăzută şi similară cu cea obţinută la copii şi adolescenţi (aproximativ 9%). Din aceste motive, ar putea fi recomandată iniţierea imunoterapiei la vârste cât mai tinere la persoanele cu alergie la lapte pentru a creşte rata de succes.
Rata reacţiilor adverse severe în perioada de creştere a dozei de la iniţierea imunoterapiei orale a fost de peste 3 ori mai ridicată decât la copii şi aproape dublă faţă de adolescenţi. Reacţiile anafilactice au fost principalul motiv pentru desensibilizare parţială (54%) şi eşec al terapiei (70%). Reacţiile adverse la adulţi au fost mai severe, necesitând administrarea epinefrinei injectabile. Reacţiile adverse severe au fost, de asemenea, mai frecvente la persoanele cu alergii la lapte.
Schema de imunoterapie orală utilizată în Shamir Medical Center este diferită de cea administrată în alte centre terapeutice, precum cele din Statele Unite. Terapia începe cu o fază de creştere a dozei pe parcursul a 3-4 zile pentru a determina cea mai mare doză unică tolerată de fiecare pacient. Această doza este administrată apoi zilnic timp de 24 de zile, la domiciuliul pacientului, urmând faze de creştere a dozei până la de 4 ori.
Terapia continuă până când desensibilizarea parţială sau totală este obţinută faţă de alergenul alimentar specific. Chiar şi o desensibilizare parţială asigură o protecţie semnificativă faţă de expunerile accidentale. O desensibilizare totală, însă, permite consumul alergenului alimentar în mod liber.
Citeşte şi:
- #ERSCongress. Expunerea fetală la cadmiu, asociată cu un risc crescut de 24% pentru a dezvolta astm și 44% pentru alergii în perioada copilăriei
- Secvențierea întregului exom crește acuratețea selectării pacienților care răspund la imunoterapie
- Creșterea supraviețuirii pacienților oncologici din România: noi dovezi care susțin cost-eficiența diagnosticului de precizie și imunoterapiilor pentru cancer