Inovațiile care au schimbat pentru totdeauna tratamentul cancerului

  • Acces la inovație



Domeniul oncologic este atât de vast încât putem spune că valorifică cea mai mare parte dintre cunoștințele acumulate până acum despre corpul uman și genomul acestuia, de către omenire. Unul dintre momentele cheie pentru umanitate, a fost descoperirea structurii dublu helix a ADN-ului. Atunci a început cu adevărat și cu eficiență și lupta contra cancerului.

1953 – Descoperirea structurii dublu helix a ADN-ului

În anul 1948, existau deja bănuieli asupra existenței ADN dublu-helix, însă nimeni nu reușea să aibă o viziune clară și să explice fenomenul. Aceste bănuieli au fost baza cercetării pe care biologul american James Watson și fizicianul britanic Francis Crick au finalizat-o în anul 1953, oferind date clare asupra structurii ADN-ului uman.

abonare
James Watson și Francis Crick
Sursa foto: www.dna-worldwide.com

1953 – Aprobarea mercaptopurinei (6-MP)

Anul 1953 a marcat, de asemenea, aprobarea mercaptopurinei, în urma studiilor care au avut ca rezultat remisia leucemiei la copii, fără distrugerea celulelor normale ale corpului. Descoperirea acestei substanțe reprezintă un alt moment important pentru oncologie, transformând leucemia într-o boală tratabilă.

Această substanță a fost descoperită de către câștigătorii Premiului Nobel – Gertrude B. Elion, George H. Hitchings și Burroughs Wellcome – și a fost dezvoltată cu ajutorul lui Cornelius P. Rhoads, care la acea vreme desfășura programe pentru dezvoltarea armelor chimice, în armata Statelor Unite.

Gertrude Elion, unul dintre dezvoltatorii mercaptopurinei. Sursa foto: almost.thedoctorschannel.com

1975 – Dezvoltarea primului anticorp monoclonal

În anii ’70, era cunoscut cancerul celulelor B – mielomul multiplu, specialiștii înțelegând faptul că acest tip de cancer era rezultatul anticorpului produs de celulele B.

În anul 1975, Georges Köhler și César Milstein au reușit să fuzioneze celulele mielomului cu celule B sănătoase, creând astfel celule hibride care puteau produce anticorpi specifici pentru antigenele tumorale. Cei doi au împărțit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1984, pentru această descoperire.

Georges Köhler și César Milstein
Sursa foto: http://www.whatisbiotechnology.org

1994 – Aprobarea paclitaxel pentru cancerul de sân

Paclitaxel este un medicament derivat din scoarța copacului Taxus brevifolia, utilizat pentru tratamentul cancerului de sân, ovarian, de plămâni și a sarcomului Kaposi.

În anul 1977, NCI (Institutul Național de Cancer al SUA) a confirmat inhibarea activității neoplazice la un șoarece de laborator. Din acel punct, substanța a început să fie testată intens, iar în 1992 a primit aprobarea pentru tratamentul cancerului ovarian și, doi ani mai tarziu, pentru cancerul de sân.

Taxus brevifolia – copacul a cărui scoarță a fost folosită
Sursa foto: http://www.worldbotanical.com

1997 – Aprobarea primului medicament obținut prin biotehnologie pentru limfomul non-Hodgkin

Rituximab este un anticorp monoclonal utilizat pentru tratamentul limfomului non-Hodgkin cu celule B, cu grad scăzut sau folicular.

Substanța a fost dezvoltată de către Nabil Hanna și colegii săi de la IDEC Pharmaceuticals. Patentul primei firme producătoare din Statele Unite pentru acest medicament a expirat în anul 2015.

2001 – Prima secvențiere a genomului uman

Inițiativa de secvențiere a genomului uman a pornit încă din 1995, iar activitățile de cercetare s-au desfășurat pe două fronturi: primul – construirea unei hărți a genomului uman și a genomului șoarecilor, care să ofere informații asupra genelor relevante, iar al doilea – secvențierea genomului drojdiei și al viermilor.

În anul 2001, a fost secvențiat primul genom uman.

Publicațiile Nature și Science, despre „The human genome”
Sursa foto: slideplayer.com

2002 – Aprobarea trastuzumab pentru cancerul la sân

Aprobarea primului medicament țintit pentru cancerului la sân HER-2 pozitiv a marcat începutul medicinei personalizate în tratamentul cancerului. Medicamente cu acest profil de acțiune au fost ulterior aprobate și pentru cancerul colo-rectal, pulmonar sau pentru melanomul malign.

2010 – Crearea primei celule sintetice

Institutul Venter a anunțat în anul 2010 crearea primului genom sintetizat, găzduit într-o celulă crescută natural. Pentru prima dată, un cromozom sintetizat chimic a fost transplantat într-o celulă, cu scopul de a produce o bacterie sintetică.

2010 – Începutul epocii imuno-oncologiei moderne

Aprobarea ipilimumab pentru tratamentul melanomului malign metastatic a marcat începutul imuno-oncologiei moderne, adică a unei noi categorii de tratamente care vizează deblocarea capacității sistemului imun de a lupta împotriva cancerului. În mai puțin de 7 ani, au fost aprobate alte 5 medicamente cu acest profil, pentru zeci de indicații în domeniul oncologiei.

Iunie 2017 – Aprobarea testului Onconime DX

Având la bază tehnologia Sanger, utilizată pentru prima dată pentru secvențierea primului genom uman, testul de nouă generație reușește să ducă la final secvențierea într-o singură zi, fiind aprobat pentru diagnosticul cancerului pulmonar.

August 2017 – Aprobarea primei terapii genice celulare pentru leucemia limfoblastică

Tisangenucel este prima terapie genică celulară CAR-T aprobată la nivel mondial, care are la bază modificarea celulară a celulelor pacientului – celulele T sunt colectate de la pacient, trimise într-un centru specializat, modificate și reintroduse în corpul acestuia.

Terapiile celulare sunt în continuă cercetare și dezvoltare. După acest moment istoric, a fost aprobată și a doua terapie celulară, la distanță de doar câteva luni.

Aceste inovații, care au pus bazele oncologiei moderne, și perspectivele în tratamentul cancerului au fost pe agenda primului eveniment anual pe tema inovației în industria farmaceutică, „Trăim viitorul cu încredere”, organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, la București, pe 23 noiembrie.