INTERVIU. Dr. Alina Dobrotă, despre reforma Sistemului Național de Transfuzii – un proiect bazat pe modernizare, digitalizare și educație




„Reorganizarea sistemului de transfuzie național” este un proiect aflat în derulare, implementat de către Direcția Europeană pentru calitatea medicamentelor și îngrijirea sănătății (EDQM)/Consiliul Europei. Scopul proiectului este de a sprijini România în crearea unui sistem de transfuzie sangvină adecvat și aliniat la standardele Uniunii Europene și EDQM. Proiectul este finanțat de UE în cadrul Programului de sprijin pentru reformele structurale (SRSS), care este coordonat de Direcția sa generală pentru reformă și sprijin structural (DG-REFORM).

Vă invităm să urmăriți o discuție pe acest subiect, inițiată de Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină. Invitatul său în cadrul emisiunii „Unu-la-unu cu Dr. Marius Geantă” este Dr. Alina Dobrotă, Expert Coordonator al Ministerului Sănătății pentru domeniul sânge și componente sangvine în relație cu legislația UE, Reprezentant al României în Comitetul de experți în transfuzii (parte a Consiliului Europei), precum și Președinte al Comisiei consultative a Ministerului Sănătății în domeniul transfuziilor de sânge.

abonare

„Proiectul se află în derulare, iar în acest moment, echipa de experți a prezentat, Comitetului de monitorizare, raportul care conține concluziile evaluării sistemului de transfuzie – un proces de evaluare care a durat câteva luni. (…) Trebuie menționat și că există o oarecare întârziere în finalizarea anumitor etape pentru realizarea obiectivului 1 al proiectului – prezentarea spre analiză și adoptare a unui model modern, actual, sustenabil în viitor, de organizare și funcționare a Sistemului Național de Transfuzii din România” – Dr. Alina Dobrotă, despre stadiul actual al proiectului.

Proiectul durează aproximativ 2 ani și a început de la 1 decembrie 2020. Având în vedere însă întârzierile (din motive care au ținut de structura Statului și modificările suferite) privind anumite sarcini și anumite obiective de etapă din obiectivul principal al proiectului – realizarea modelului sustenabil și personalizat pentru nevoile României – a fost stabilit un nou termen de prezentare.

„Din păcate, aceste întârzieri au scurtat timpul disponibil pentru celelalte două obiective ale proiectului, care însă au niște ținte mai concrete – un obiectiv vizează IT-ul și digitalizarea, incluzând echipamentele necesare, iar obiectivul numărul trei vizează formarea profesională”.

Ce presupune modelul de modernizare

„Se urmărește realizarea, după 20 de ani așteptare, a unei îmbunătățiri funcționale și operaționale a Sistemului Național de Transfuzii, înțelegând Centre de transfuzii, Transfuzii în spitale, dar și îmbunătățirea nivelului superior – de coordonare și control, astfel încât să se crească capacitatea de a răspunde nevoilor tuturor pacienților din România care necesită acest tratament”.

Scopul final este ca, în timp, sistemul să atingă autosuficiența și să nu mai existe întârzieri pentru pacienți. În paralel, se urmărește creșterea nivelului calității și utilizării tratamentului transfuzional în spitale. Tratamentul transfuzional trebuie să fie utilizat doar atunci când este cea mai bună opțiune pentru pacient și nu ca substituție pentru alte tratamente derivate din plasmă.

Proiectele de reformă, modernizare și inovațiile pot crește siguranța transfuziilor de sânge

Proiectul „Reorganizarea sistemului de transfuzie național” asigură suport tehnic, însă conform Dr. Dobrotă, depinde de reprezentanții Guvernului, nu doar de Ministerul Sănătății, ca România să reușească să implementeze obiectivele și soluțiile propuse. De asemenea, pentru implementare, este nevoie de o amplă schimbare de viziune.

„Tratamentul transfuzional este un tratament care presupune riscuri – și așa este peste tot în lume. Deși România a transpus toate directivele europene, există întârzieri în implementarea lor. Există diferențe, desigur, între nivelul de securitate al diferitelor state. Există state care pentru screeningul donatorilor de sânge utilizează și metode de biologie moleculară – majoritatea statelor UE începând cu 1998. Există însă state, printre care și România, unde aceste metode nu au fost introduse”.

Screeningul molecular al donatorilor de sânge poate fi realizat doar odată cu implementarea digitalizării în sistemul de transfuzii din România.

„Dacă s-ar încerca implementarea screeningului molecular înainte de digitalizare, s-ar crește într-o oarecare măsură siguranța, însă ar fi afectat întregul sistem de erorile umane – de înregistrare, trasabilitate, transport etc.”

Educația – una dintre cele mai importante componente a reformei și al treilea obiectiv din proiect

„Domeniul transfuziilor sangvine, din păcate, a rămas izolat în ceea ce privește formarea continuă a medicilor. Există un cadru legal, de 13 ani aproximativ, un Ordin de ministru care stabilește obligativitatea tuturor angajaților din Sistemul de transfuzii de formare continuă. Însă, cu excepția programului de rezidențiat în hematologie clinică, niciun alt program corespunzător, aferent unei specialități clinice, nu a inclus module de pregătire cu privire la utilizarea tratamentului transfuzional. Suntem într-o mare întârziere…

Cred că soluția de a reduce din decalaj sunt cursurile în paralel, în cadrul UMF-urilor. Pe de o parte studenți, apoi, școlile postliceale, apoi programele de rezidențiat și apoi programul de educație medicală continuă”.

„Pentru ca pacienții să beneficieze în mod real de aceste concept moderne, posibil de realizat și în România, este nevoie să facem echipă – centre de transfuzii, clinicieni, inovația, cercetarea, analiza activității. Flexibilitatea controlată este o mare necesitate oriunde ne-am îndrepta atenția. Sper din tot sufletul ca după 30 de activitate să trăim sentimentul împlinirii profesionale prin faptul că vom face parte dintr-un nou model în domeniul medical, care să aducă beneficii și să deschidă perspective”.

Citește și: