STUDIU. Obezitatea, asociată cu 40% din cancerele de sân pozitive pentru receptorii hormonali, la femeile în postmenopauză
Aproximativ 40% dintre cazurile de cancer de sân hormono-pozitiv la femeile aflate la postmenopauză sunt legate de excesul de grăsime corporală. Datele provin dintr-un studiu realizat în Spania și subliniază faptul că indicele de masă corporală (IMC), un indicator des folosit, poate subestima impactul real al obezității asupra riscului de cancer de sân, solicitând evaluări mai precise pentru a informa strategiile de prevenție. Rezultatele sunt publicate în Journal of Epidemiology & Community Health.
Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femei la nivel mondial, iar cancerul de sân hormono-pozitiv, în care celulele canceroase cresc ca răspuns la hormoni precum estrogenul, este predominant la femeile aflate la postmenopauză. Obezitatea a fost de mult recunoscută ca un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de sân, dar cuantificarea exactă a acestui impact a fost dificilă, mai ales din cauza limitărilor metodelor tradiționale de măsurare, precum IMC-ul.
IMC-ul este un simplu raport între greutate și înălțime, care nu ia în considerare vârsta, sexul, etnia sau distribuția grăsimii corporale. Prin urmare, poate oferi estimări eronate ale procentului de grăsime corporală, în special la femeile aflate la postmenopauză, la care compoziția corporală se poate modifica semnificativ odată cu vârsta.
Echipa de cercetare spaniolă a comparat IMC-ul cu un indicator mai precis al grăsimii corporale, numit Estimatorul de Adipozitate Corporală al Universității Clinice din Navarra (CUN-BAE), pentru a evalua legătura dintre grăsimea corporală și cancerul de sân. Formula CUN-BAE ține cont de vârstă și sex, ceea ce îl face un instrument mai sensibil pentru evaluarea greutății, în special în rândul populațiilor mai în vârstă. Studiul a inclus 1.033 de femei aflate la postmenopauză, diagnosticate cu cancer de sân, și 1.143 fără boală, toate participante la studiul (MCC)-Spania, care investighează factorii genetici și de mediu asociați cu mai multe tipuri de cancer.
Participantele au oferit informații detaliate despre stilul de viață, elementele sociodemografice, precum și istoricul medical personal și familial. De asemenea, au completat un chestionar pentru a evalua alimentația și au raportat consumul obișnuit de alcool între vârstele de 30 și 40 de ani. Cercetătorii au clasificat apoi nivelurile de grăsime corporală folosind atât IMC-ul, cât și CUN-BAE, și au comparat rezultatele între cele două grupuri de femei.
Studiul a relevat diferențe semnificative în estimările furnizate de IMC și CUN-BAE. În grupul de control, IMC-ul mediu era puțin peste 26, în timp ce în grupul femeilor cu cancer de sân, acesta era de 27. Totuși, atunci când grăsimea corporală a fost măsurată folosind CUN-BAE, diferența a devenit mai clară: CUN-BAE mediu în grupul de control era puțin sub 40%, în timp ce în grupul cu cancer de sân, acesta era aproape de 40,5%.
O examinare mai detaliată a arătat că femeile cu un CUN-BAE de 45% sau mai mare aveau de peste două ori mai multe șanse să dezvolte cancer de sân la postmenopauză în comparație cu cele cu un CUN-BAE sub 35%. Nu s-a observat nicio tendință similară pentru IMC. Folosind IMC-ul, cercetătorii au estimat că aproximativ 23% din cazurile de cancer de sân erau atribuibile excesului de grăsime corporală. Cu toate acestea, folosind CUN-BAE, această proporție a crescut la 38%. În ceea ce privește cancerul de sân hormono-pozitiv, estimările au crescut de la 20% (IMC) la 42% (CUN-BAE), subliniind importanța utilizării unei măsuri mai precise a grăsimii corporale.
Un studiu de tip caz-control nu poate stabili definitiv o relație de cauzalitate între excesul de grăsime corporală și cancerul de sân. Cu toate acestea, rezultatele subliniază necesitatea urgentă de a reevalua modul în care riscul de cancer asociat cu obezitatea este măsurat și comunicat.
Prin utilizarea exclusivă a IMC-ului, inițiativele actuale de sănătate publică ar putea subestima povara reală a obezității asupra riscului de cancer de sân. Capacitatea măsurii CUN-BAE de a reflecta mai bine nivelurile reale de grăsime corporală, în special la femeile mai în vârstă, sugerează că riscul de cancer asociat cu obezitatea ar putea fi semnificativ mai mare decât s-a crezut anterior.
Această constatare are implicații importante pentru prevenirea cancerului. Pe măsură ce epidemia globală de obezitate continuă să crească, evaluarea precisă a grăsimii corporale și a riscurilor asociate devine crucială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenție.
Cercetarea susține o schimbare de la utilizarea exclusivă a IMC-ului la măsuri mai precise, cum ar fi CUN-BAE, atunci când se evaluează riscurile asociate cu excesul de grăsime corporală. Acest lucru ar putea avea implicații semnificative pentru strategiile de sănătate publică menite să reducă incidența cancerului de sân și să îmbunătățească rezultatele pentru femeile aflate la postmenopauză.
Prevalenţa obezităţii se află în continuă creştere în toate ţările din lume, iar dacă trendurile continuă, până în anul 2035, 4 miliarde de persoane vor fi supraponderale sau obeze la nivel mondial, numărul acestora fiind de 2,6 miliarde în 2020, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Citește și:
- #ESMOBreast24. Mortalitatea prin cancer de sân, mai redusă la pacienții care sunt sub tratament cu statine
- STUDIU. Alegerea vârstei de începere a screeningului pentru cancerul de sân ar trebui realizată printr-o strategie personalizată, în funcție de factorii de risc individuali