STUDIU. Obezitatea și criza de mediu pornesc din aceeași sursă: un sistem alimentar orientat spre profit
Atât obezitatea, cât și problemele mediului înconjurător au drept sursă comună un sistem alimentar bazat pe profit, care încurajează un consum ridicat de alimente mai puţin sănătoase, conform unui review publicat în Frontiers in Science. Sistemul alimentar actual promovează produse cu conținut ridicat de calorii și conținut scăzut de fibre, cum ar fi unele alimente ultraprocesate (UPF), dintre care cele mai calorice favorizează creșterea în greutate.
Aceleași sisteme de producție, în special cele care implică animale, eliberează cantități mari de gaze cu efect de seră și afectează terenurile și apa. Prin urmare, ameliorarea sistemului alimentar poate oferi beneficii duble, atât pentru sănătate, cât și pentru climă.
Strategiile de combatere a obezității s-au concentrat până în prezent pe responsabilitatea personală, având la bază pe percepția că aceasta este o problemă a stilului de viață. Această abordare nu a reușit să încetinească creșterea prevalenţei obezității, fiind necesară o reformă coordonată, bazată pe dovezi științifice, a mediului alimentar, care poate aborda atât cauza principală a obezității, cât și daunele aduse mediului înconjurător.
Studiul a analizat dovezi ştiinţifice recente din domenii complexe, precum epidemiologia, endocrinologia, psihologia, sănătatea publică, nutriția și sistemele alimentare, economia și științe ale mediului. Pe baza acestor dovezi, a fost posibilă elaborarea unor recomandări de ameliorare a mediului legat de alimentaţie:
- impozite pe băuturile UPF cu densitate energetică mare și pe băuturile îndulcite cu zahăr
- subvenții pentru a produce alimentele sănătoase, minim procesate, mai accesibile, finanțate din impozite pe alimentele nesănătoase
- îmbunătățirea gradului de conștientizare a publicului cu privire la costul real al alimentelor prin educarea publicului, dar și a profesioniștilor din domeniul sănătății
- etichetarea pe partea din față a ambalajului, precum în cazul produselor din tutun, și restricții privind comercializarea alimentelor nesănătoase către copii
- politici care să susțină mesele școlare sănătoase și aprovizionarea locală cu alimente
- tranziţia către o dietă bazată pe alimente vegetale, minim procesate, bogate în fibre, și mai puține produse de origine animală.
De asemenea, este necesară elaborarea unui sistem mai precis de clasificare pentru alimentele ultraprocesate, întrucât nu toate au aceleaşi efecte asupra sănătăţii, iar modalitatea actuală de clasificare este limitată.
Estimările arată că până în 2035, jumătate din populația lumii va suferi de supraponderalitate sau obezitate, condiţii care cresc riscul de afecțiuni precum bolile cardiovasculare și cancerul. Deși medicamentele pentru slăbit și chirurgia bariatrică oferă opțiuni destul de eficace pentru persoanele cu obezitate, acestea nu reușesc să abordeze contextul mai larg în care se dezvoltă şi se menţine excesul ponderal.
În acelaşi timp, încălzirea globală ucide în prezent o persoană pe minut în întreaga lume, reprezentând aproximativ 546.000 de decese pe an în perioada 2012-2021, o creștere cu 63% față de anii 1990. Producția de alimente este responsabilă pentru între un sfert și o treime din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și este principala cauză a defrișărilor, care conduce la pierderea biodiversității.
Chiar dacă emisiile de combustibili fosili, o sursă majoră de poluare, ar fi îndepărtate în totalitate, sistemele alimentare actuale ar putea totuși să crească temperaturile globale peste pragul de 2°C. Producția de carne de mamifere rumegătoare are un impact deosebit, carnea de vită generând emisii mult mai mari decât sursele vegetale.
Prevenirea creșterii în greutate prin intermediul unor medii alimentare mai sănătoase ar fi mult mai ieftină și mai puțin dăunătoare, decât adaptarea la consecințele atât ale obezității, cât și ale schimbărilor climatice sau tratarea indivizilor în loc de îmbunătăţirea sistemelor alimentare.
Citeşte şi:
- 58% dintre bolile transmisibile care afectează oamenii au fost stimulate de evenimente climatice extreme, ca valurile de căldură și inundațiile
- „Cod roșu pentru umanitate”: prima parte a celui de-al 6-lea raport ONU privind schimbările climatice. Care sunt principalele concluzii?
- STUDIU. Poluarea atmosferică și media de temperatură în creștere se asociază cu o rată ridicată a prematurității și a greutății mici la nou-născuți