Organizația Mondială a Sănătății publică primele recomandări privind utilizarea editării genomice în intervențiile pentru sănătate publică

  • Health literacy



Pe 12 iulie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis primele recomandări privind utilizarea editării genomice în intervențiile de sănătate publică. Cele două rapoarte au în prim-plan aspectele etice legate de tehnologiile care permit modificări asupra genomului uman, dar și mecanisme pentru asigurarea accesului echitabil la inovație la nivel global.

Biofizicianul He Jiankui, de la Universitatea de Știință și Tehnologie din Shenzhen, a anunțat în 2018 că a utilizat CRISPR/Cas9 pentru a modifica genetic embrioni umani. În urma acestui eveniment, mai multe instituții internaționale au atras atenția asupra aspectelor etice și potențial periculoase ale acestor intervenții. În decembrie 2018, Organizația Mondială a Sănătății a înființat un comitet consultativ care a reunit experți din diferite domenii (Expert Advisory Committee on Developing Global Standards for Governance and Oversight of Human Genome Editing) pentru a evalua provocările asociate editării genomului uman. Experții fac parte din toate regiunile OMS (Africa, America, Asia de Sud-Est, Europa, Pacificul de Vest). La rândul lor, aceștia s-au consultat cu reprezentanți ai diferitelor agenții internaționale, precum Națiunile Unite, dar și cu reprezentanți ai comunității științifice și medicale, asociații de pacienți și reprezentanți ai societății civile. Cei 18 membri ai comitetului au lucrat timp de 2 ani pentru analizarea literaturii de specialitate, a inițiativelor existente și dezvoltarea unor direcții de acțiune.

abonare

Acestea s-au concretizat prin publicarea a două rapoarte în luna iulie 2021, unul care setează un cadru pentru guvernanță și altul care cuprinde recomandări asupra mecanismelor instituționale, naționale, regionale și globale privind editarea genomică umană. Un sumar al celor două documente se regăsește într-un document de poziție.

Pandemia COVID-19 a demonstrat valoarea metodelor inovatoare pentru combaterea bolilor grave și a pus lumină beneficiile aduse de tehnologiile bazate pe genomică. Cu toate acestea, editarea genomului uman nu mai este doar o provocare exclusiv științifică, ci aduce probleme complexe de etică și guvernanță

„Nu există o abordare de tipul one-size-fits-all pentru reglementarea editării genomice la scară globală. Mă bucur că raportul ia în considerare faptul că există multiple aplicații ale tehnologiei, fiecare având beneficii și provocări” – Prof. Jennifer Doudna, UC Berkeley, laureata premiului Nobel pentru Chimie 2020

Editarea genomului uman

Terapia genică este înțeleasă cel mai des prin prisma terapiilor de înlocuire genică, ce presupun introducerea în organism a unei variante funcționale a unei gene patologice. În acest caz, gena anormală rămâne la nivelul genomului, iar noua gena va exprima o proteină care lipsește sau care nu e funcțională. Domeniul terapiilor genice s-a extins însă și include intervenții mult mai țintite asupra structurii ADN-ului, inclusiv sistemele de editare genomică.

Conform FDA (Food and Drug Administration), terapia genică are ca scop modificarea expresiei unei gene sau influențarea proprietăților biologice ale celulelor cu scopul de a trata sau a vindeca o boală. 

Prin „editare genomică” sunt descrise un set de tehnologii noi care permit realizarea de modificări precise la nivelul ADN-ului oamenilor, animalelor, plantelor sau altor organisme vii. Acestea pot fi folosite pentru introducerea, eliminarea sau substituirea unei sau a mai multor nucleotide (unitățile de bază ale ADN-ului) din regiuni specifice de la nivelul genomului. Există mai multe tehnologii de editare a genomului, toate însă se bazează pe nucleaze (proteine care pot „tăia” ADN-ul). Spre deosebire de terapiile genice de înlocuire, scopul editării este schimbarea genelor deja existente și corectarea mutațiilor. După doar 8 ani de la descoperirea sistemului de editare genică CRISPR-Cas9, Emmanuelle Charpentier și Jennifer A. Doudna au primit premiul Nobel pentru Chimie, în 2020. CRISPR- Cas9 a reprezentat o revoluție în ingineria genetică, fiind mai ușor de utilizat și având costuri mai reduse decât alte tehnologii de editare genică.

 

Diferențe între tipurile de editare genică

Editarea genică somatică implică modificarea ADN-ului pacienților pentru a vindeca sau a trata o boală cauzată de o mutație genetică. Editarea genică germinală înseamnă modificarea spermatozoizilor, ovulelor sau genomului embrionilor umani. Editarea genică la nivelul celulelor somatice influențează doar pacientul tratat, în timp de intervențiile asupra celulelor germinale influențează toate celulele dintr-un organism și se pot transmite între generații.

Capacitatea de editare a genomului celulelor germinale contribuie la aprofundarea înțelegerii rolului anumitor gene și mecanisme în etapele inițiale ale dezvoltării organismului uman.

Cu toate acestea, există o serie de incertitudini cu privire la beneficiile și riscurile pe care aceste intervenții le implică (efectele pe termen lung, efectele off-target). Atât editarea liniei germinale, cât și a celei somatice conduc la numeroase provocări etice și sociale. Modificarea liniei germinale implică provocări legate de transmiterea unor caractere generațiilor următoare. În ceea ce privește editarea genomului celulelor somatice pot apărea probleme legate de raportarea unor cercetări ilegale, care nu sunt înregistrate, care nu sunt etice sau sigure, sau chiar intervenții terapeutice care nu au fost validate.

În prezent, cercetările în domeniul editării genice au accelerat, iar aplicațiile clinice sunt explorate pentru tratamentul unor boli precum anemia falciformă, fibroza chistică, hemofilie, bolile de stocare lizozomală dar și boli multigenice precum cancerul.

La începutul anului 2020, un pacient cu o afecțiune genetică care provoacă o formă rară de orbire (amauroza congenitală Leber) a devenit prima persoană care a primit o terapie CRISPR-Cas9 administrată direct în organism (editare genică in vivo). În luna iulie 2021, au fost publicate primele date clinice care susțin eficacitatea și siguranța editării genice in vivo prin CRISPR-Cas9 pentru tratamentul amiloidozei ereditare mediată de transtiretină.

Raportul OMS pentru guvernanța în domeniul editării genomice

Pandemia a scos în evidență potențialele beneficii ale cercetării în domeniul editării genomice. De exemplu, ca parte din răspunsul contra COVID-19, editarea genomică a fost folosită pentru dezvoltarea de modele animale care permit studierea mecanismelor bolii și pentru dezvoltarea de vaccinuri. Toate progresele realizate în această perioadă subliniază valoarea noilor tehnologii, dar și importanța controlului calității pentru maximizarea beneficiilor și limitarea riscurilor. Echilibrul dintre beneficii și riscuri, siguranță și viteză, inovație și acces sunt aspecte relevante pentru toate tehnologiile de editarea a genomului uman, conform raportului OMS.

Comitetul recunoaște faptul că cercetarea privind editarea genomului va trece de granițele naționale și va avea efecte la nivel de societate. Cadrul pentru guvernanță poate fi implementat în diferite contexte și are ca scop sprijinirea autorităților pentru reglementarea tehnologiilor de editare genică. O parte dintre structurile și mecanismele de guvernanță deja există, iar acestea pot fi consolidate. Acolo unde ele lipsesc, este prioritară implementarea lor.

Guvernanța este un termen cuprinzător care face referire la legi și reglementări, dar și la mecanisme informale cum sunt normele etice, sociale și profesionale. Guvernanța și reglementările trebuie adaptate constant schimbărilor sociale și tehnologice.

Tehnologiile de editare genomică pot fi utilizate pentru extinderea cunoștințelor umane, pentru sănătatea umană și pot aduce contribuții la nivel de societate. Pentru maximizarea potențialului acestor tehnologii au fost introduse valori și principii care ar trebui să ghideze dezvoltarea de politici de sănătate.

  • Valori etice și principii care descriu modul în care guvernanța și măsurile de monitorizare trebuie revizuite și consolidate: deschidere, transparență, onestitate și responsabilitate în ceea ce privește reglementarea, cercetarea și administrarea resurselor;
  • Valori etice și principii care arată ce trebuie luat în considerare atunci când se dezvoltă aceste măsuri: inclusivitate, non-discriminare, respect pentru persoane, solidaritate, acces echitabil, moralitate, precauție.

Partea a 5-a din acest raport include 7 scenarii prin care se demonstrează modul în care editarea genomică ar putea funcționa în practică. O parte sunt scenarii relevante pentru momentul actual și vizează studiile clinice privind editarea genomului celulelor somatice pentru anemia falciformă sau boala Huntington. Alte scenarii sunt speculative și analizează ipoteze precum utilizarea editării genelor pentru a crește performanța atleților sau în scopul asistării reproducerii umane.

Editarea celulelor somatice la fetuși (in utero) poate aduce beneficii în cazurile în care copilul s-ar putea naște cu un fenotip care nu poate fi corectat prin editarea genomică somatică postnatală sau tratat prin metode convenționale. Editarea genomică somatică in utero poate să fie o alternativă rezonabilă la editarea genomică pentru asistarea reproducerii, atunci când o boală are debut precoce, efecte ireversibile și nu poate fi tratată după naștere. Dacă editarea genomică se realizează înainte de dezvoltarea gonadelor, riscul de intervenție asupra liniei germinale este minim, dar trebuie monitorizat îndeaproape. Buna guvernanță înseamnă anticiparea progreselor pentru acest tip de intervenție asupra genomului și dezvoltarea de politici care să asigure că toate intervențiile sunt sigure.

Human Genome editing recommendations
Organizația Mondială a Sănătății publică primele recomandări privind utilizarea editării genomice în intervențiile pentru sănătatea publică

Recomandări OMS pentru editarea genomică

Nouă direcții pentru reglementarea editării genomice umane au fost elaborate de Comitetul OMS.

  • Leadership. OMS ar trebui să își asume un rol prin care oferă constant consultanță cu privire la aspecte tehnologice, legale, etice și de reglementare și susține eforturile statelor membre;
  • Colaborare internațională. OMS ar trebui să coordoneze activitățile legate de editarea genică și să reunească stakeholderii din domeniu pentru a ajunge la acorduri;
  • Registre pentru editarea genomică. OMS ar trebui să dezvolte și să susțină un Registru dedicat studiilor clinice pentru editarea genomică;
  • Reglementarea cercetării internaționale. OMS și alte instituții precum UNESCO ar trebui să asiste statele membre în dezvoltarea sau adoptarea politicilor naționale cu o atenție sporită asupra cercetării responsabile și călătoriilor în scop medical;
  • Măsuri contra activităților ilegale, lipsite de etică, nesigure. Dezvoltarea unui mecanism accesibil pentru raportarea confidențială a temerilor cu privire la posibile activități ilegale și nesigure privind editarea genomului;
  • Proprietatea intelectuală. Deținătorii patentelor pentru astfel de tehnologii ar trebui să asigure accesul echitabil la intervențiile medicale cu scopul editării genelor umane;
  • Educație, implicare. Se recomandă dezvoltarea unor grupuri de lucru pentru facilitatarea unui dialog global și raportarea asupra implicațiilor tehnologiilor inovatoare, inclusiv editarea genică și direcțiile etice care ghidează aplicarea lor;
  • Valori etice și principii. OMS trebuie să realizeze un set oficial și clar definit de valori etice și principii pentru experții din comitete;
  • Revizuirea recomandărilor. Nu ar trebui să treacă mai mult de 3 ani până ca Diviza Științifică a OMS să inițieze o reevaluare a acestor recomandări și a progresului realizat în sensul implementării lor.

Citește și