Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre răspunsul global ineficient la rezistența antimicrobiană

  • Podcast
Ruxandra Schitea
16 iunie 2023
Citit de 95 ori.

În cadrul ediției de pe 13 iunie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Răspunsul global la rezistența antimicrobiană este insuficient. Punctul slab: monitorizarea implementării planurilor naționale

„Mă gândeam că am avut planuri și de combatere a pandemiilor, înainte de COVID-19, și cumva am văzut cât de mult au contat – aproape spre 0. De fapt, nu putem spune despre nicio țară, cu excepția câtorva țări din Asia care și-au dezvoltat aceste sisteme de intervenție deoarece au fost expuse repetat diverselor epidemii, că a fost pregătită de la început conform unui plan pe care l-a realizat. Știrea ne spune că în aceste 100 de țări au fost realizate hârtii, de fapt.

abonare

Dacă vorbim despre implementare, lucrurile sunt diferite, iar dacă vorbim despre monitorizarea și evaluarea implementării, lucrurile sunt extrem de slab reprezentate. Aici putem să constatăm aceste lucruri ca pe atâtea altele pe care le-am constatat din acest punct de vedere al pregătirii pentru pandemie, al lecțiilor învățate. La urma-urmei, fiecare stat membru al Uniunii Europene sau fiecare țară decide pentru ea, în baza priorităților guvernanților din țara respectivă, pe baza inputului profesional, pe baza accesului la aceste informații. Din păcate, este o zonă pe care nu o putem influența noi ca societate civilă, ca opinie publică și mă tem că nici Organizația Mondială a Sănătății nu poate să o influențeze foarte mult. Cred că dacă aveau pârghii să o facă ar fi făcut-o. Țările care au reușit să utilizeze toate aceste tipuri de resurse și de sinergii la nivelul sistemelor de sănătate și la nivelul societății au performat mult mai bine în timpul pandemiei decât celelalte țări.

Ne uităm la sistemul de sănătate dar mai sunt și alte sisteme, de exemplu zootehnia, componenta de mediu, Ministerul Mediului, Apelor, Pădurilor ar trebui să joace un rol important. Problema este de conștientizare a acestui rol și apoi este problema reprezentată de capacitatea de a colabora mai ales pe subiecte atât de sensibile. Ceea ce reprezintă o tentație imediată este ca identificând și alte sectoare, de fapt, care pot să joace un rol aici există tentația de a arunca vina și pe ceilalți în justificarea inacțiunii proprii. În loc ca abordarea să fie de tipul cu adevărat <<One Health>> – adică toți cei care avem ceva de spus pe subiect să avem și cadrul potrivit de a o face și să vedem și rezultatele.”

  • Persoanele care au suferit un infarct miocardic în primul val al pandemiei COVID-19 au o speranță de viață cu doi ani mai redusă

„Aceasta este o concluzie – persoanele care au suferit un infarct miocardic în primul val de pandemie au o speranță de viață cu 2 ani mai redusă. Ca să poți avea genul acesta de concluzii bazate pe date, clar că este nevoie de mai mult timp. În ultimele luni am prezentat destul de multe astfel de studii realizate în diverse țări și care au dus la diverse concluzii. În această situație este ceva ce, pe de-o parte, nu ne surprinde, pe de altă parte, asupra acestei situații noi am avut informații din timpul desfășurării pandemiei, mai ales în primul și în al doilea val, atunci când foarte mult din infrastructura de sănătate, de spital a fost alocată pacienților COVID-19 în detrimentul celor cu alte patologii. Au apărut între timp date despre mortalitatea în exces.

Aici vorbim însă despre o speranță de viață redusă la persoanele care în acea perioadă în care sistemele de sănătate erau concentrate pentru a lupta împotriva COVID-19 au avut neșansa de a face un infarct miocardic. Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost un acces redus al acestor persoane la spital, la asistență medicală, implicit la asistență medicală de urgență și de calitate. Așa se explică această speranță de viață redusă, pe fondul complicațiilor infarctului miocardic, al episodului acut apărut în primul val. Se știe că, de exemplu, insuficiența cardiacă este o complicație redutabilă a infarctului miocardic, alături de alte boli.”

„În mijlocul medicilor neurologi se discută despre prevenirea declinului cognitiv, adică despre componenta de prevenție și nu de tratament, ceea ce este remarcabil. De exemplu pentru boala Alzheimer s-au încercat enorm de multe variante, s-au cheltuit probabil 100 de miliarde de dolari, fără a avea de fapt tratamente eficiente. Studiul de aici pe care îl putem replica pe zona cardiovasculară sau zona oncologică, ne spune și altceva – de fapt, pe lângă încercarea de a descoperi tratamente pentru boala Alzheimer este la fel de important să încercăm să prevenim sau să depistăm precoce.

Prevenția este cu totul alt business, dar nu în sensul afaceristic al cuvântului. Starea noastră de sănătate este influențată de fapt de foarte mulți factori pe care noi nu-i luăm în calcul. Dacă noi când vorbim despre prevenție nu luăm în calcul cel puțin 85% din factorii care ne influențează starea de sănătate, ne dăm seama de fapt că vorbim despre un dezastru din punct de vedere conceptual și despre măsuri de prevenție care au o probabilitate foarte mică de succes.

Genul acesta de informație – persoanele vârstnice care locuiesc în jurul parcurilor, aceste persoane au un declin cognitiv lent comparativ cu persoane care nu au parcuri în jurul locuinței – este extrem de relevantă. Fac legătura cu ceea ce vorbeam anterior, ducem discuția despre sănătate și în alte domenii. Am început comentariul la această știre prin a menționa faptul că informația a fost prezentată în mijlocul neurologilor. Este foarte important să de-medicalizăm sănătatea și să o aducem cât mai aproape de oameni.”

Alte știri discutate în emisiune:

  • Recomandări EMA și ECDC pentru adaptarea vaccinurilor COVID-19 destinate campaniilor de vaccinare din toamnă
  • Studiu NIH: sindromul Long COVID poate fi împărțit în 4 fenotipuri cu implicații clinice distincte

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤