Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre cazurile de hepatită acută severă la copii și legătura cu SARS-CoV-2




Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 17 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Hepatita acută severă ar putea fi determinată de co-infecția cu adenovirus la copiii cu infecție SARS-CoV-2 în antecedente

„Datele sunt relevante prin prisma analizei retrospective care vine în detaliu și face disecția posibilelor cauze. La asta se adaugă încă un material din Lancet în care este explicat un posibil mecanism. Suntem încă în faza ipotezelor, iar ipotezele inițiale nu au fost până acum validate. Cred că acum avem mai multă claritate legat de ceea ce înseamnă, nu aș numi-o neapărat co-infecție SARS-CoV-2 – adenovirus, ci mai degrabă modul în care o infecție anterioară cu SARS-CoV-2 favorizează un efect în contextul unei alte infecții cu adenovirusul 41F.

Ceea ce nu se lega până acum din punct de vedere științific era lipsa de corelație din ceea ce știam până acum, între acest subtip de adenovirus și afectarea hepatică. Știam că poate să determine afectări la nivel gastro-intestinal, enterite, și știam că se poate localiza acolo. Pe de altă parte, la nivelul leziunilor din ficat, nu au putut fi identificați markeri ai unei afectări introdusă direct de acest subtip de adenovirus. Din păcate au fost și puține date disponibile, puține biopsii. Dar oricum, aspectul caracteristic pentru o hepatită determinată de adenovirus a lipsit din probele puține care au fost studiate.

Dacă ne uităm la componenta SARS-CoV-2, ceea ce s-a luat în calcul a fost o infecție cu puțin timp înainte sau chiar în același timp, cu SARS-CoV-2. Cu alte cuvinte, testarea (test rapid sau PCR) din cavitatea nazală și din sânge. Abia în momentul în care s-au testat probe de scaun s-a putut constata persistența virusului SARS-CoV-2 la unii dintre acești copii care au dezvoltat hepatită fulminantă. Noi știam din studii anterioare că la ceva timp de la faza acută a bolii, virusul poate să persiste în scaun. Aceasta este explicația, ipoteza cea mai nouă. Ce se poate întâmpla ar fi un efect de cumulare.

Pe de-o parte, este infecția cu adenovirusul 41F, care produce inflamație la nivel intestinal, dar în același timp, persistența virusului SARS-CoV-2 la nivelul intestinului poate să producă așa-numitele super-antigene. Adică este o cumulare de fragmente din proteina Spike care sunt în măsură să determine un răspuns imun exagerat și nespecific prin hiperactivarea celulelor T. Acest tip de mecanism a fost descris în acele afectări sistemice despre care am vorbit în cazurile foarte rare care erau asociate infecției acute cu SARS-CoV-2. Posibilul efect al super-antigenelor, de hiperactivare a celulelor T, la care se adaugă și infecția cu adenovirus, s-a demonstrat că pe modele animale poate să ducă la apariția unei hepatite fulminante cu distrugerea ficatului ca urmare a răspunsului imun exagerat.”

Jumătate dintre pacienții spitalizați pentru infecția COVID-19 necesită până la 2 ani pentru a se recupera complet

„Același studiu spune că doar 89% dintre participanți s-au întors la serviciu după 2 ani de zile. Desigur, pot fi multe cauze, însă cele medicale contează în continuare. Noi am atras atenția asupra efectelor pe termen lung pe care, la acest moment, chiar nu le putem defini în întregime și nici nu cred că le putem încadra corect din punct de vedere temporal. Iată, au trecut abia doi ani de zile de când au apărut primele infecții, de când a apărut primul val în China. Foarte interesant ar fi să vedem situația acestor pacienți la 3 ani de zile, la 4 ani de zile.

Pandemia ne dă o șansă, dar din păcate nu profităm de ea. Ne dă această șansă de a înțelege mult mai bine și organismul uman, și cum apar bolile, și intersecția între bolile cronice și bolile transmisibile. În urmă cu doi ani de zile, în China, au existat echipe de cercetare care s-au gândit în acel val, când toată lumea era panicată, s-au gândit să se uite la pacienții respectivi o perioadă cât mai lungă de timp. Așa funcționează lucrurile dacă vrei cu adevărat să înțelegi ce se întâmplă.

Datele de aici susțin ceea ce noi știam din punct de vedere al categoriilor de efecte care pot să persiste și la doi ani de zile. Poate să sune, pentru cei mai mulți care n-au trecut vreodată printr-o situație de genul acesta, că oboseala, slăbiciunea musculară sau tulburările de somn sunt lucruri peste care poți trece. Dar dacă acestea persistă luni de zile, atunci începem să înțelegem de ce doar 89% dintre oameni s-au întors la serviciu. Aceasta este problema de fond cred. Din fericire sunt echipe, nu doar în China, în SUA și în Marea Britanie, care urmăresc prospectiv genul acesta de cohorte și cu siguranță ne vor informa și pe noi asupra a ceea ce se întâmplă și ce ar trebui să înțelegem..”

OMS a publicat datele de mortalitate în exces înregistrate între ianuarie 2020 și decembrie 2021

„Mă gândeam că decesele oficiale raportate în timp real zi de zi, mai ales în valul Delta, de fapt nu au reușit să îi miște pe foarte mulți oameni. Cu atât mai mult acest raport, această estimare OMS legată de mortalitatea în exces, nu cred că poate să sensibilizeze pe foarte mulți, pentru că oamenii se gândesc la modul abstract. Sunt 9,5 milioane de decese în plus față de ce se aștepta […]. Studiul acoperă foarte mult din ariile geografice și, într-adevăr, are relevanță foarte mare. Întrebarea este cum folosim aceste date. De fapt, noi am acționat foarte mult bazându-ne pe emoție. Imaginile din valul patru cu persoanele decedate, imaginea de la morgă cu sacii negri sunt cele care au determinat de fapt cea mai bună zi a campaniei de vaccinare (11.000 de persoane într-o singură zi). De ce? Pentru că oamenii au văzut acele imagini, s-au speriat și au decis să se vaccineze. După ce a trecut acea spaimă, lucrurile au reintrat cumva, nu aș zice în normalitate, ci în starea de fapt pe care noi o știm – o stare de indiferență cumva.

Au mai fost știri legate de mortalitatea în exces în anii din urmă care au produs interes în media, au stârnit întrebări. Putem să facem ceva mai bine? Putem să facem ceva diferit? Ce avem de învățat? Cum ne pregătim de acum înainte? A lipsit cu totul interesul.”

Alte subiecte abordate din topul Esențial COVID-19:

  • Variantele BA.4 și BA.5 ar putea determina o creștere a cazurilor de COVID-19 în Europa, în următoarele luni
  • Un nou tip de test PCR multiplex poate detecta tipul de variantă care cauzează infecția COVID-19

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

 

Citește și: