Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre platforma European COVID-19 Scenario Hub

  • Podcast
Ruxandra Schitea
10 iunie 2022
Citit de 123 ori.

Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 7 iunie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

OMS: Pe fondul schimbărilor climatice, se observă creșterea incidenței bolilor infecțioase determinate de agenții patogeni care trec de la animal la om

„Cu siguranță trebuia să fim atenți de când a început pandemia COVID-19, nu trebuie să uităm faptul că SARS-CoV-2 a făcut saltul de la animale la om. Este un mecanism verificat și la fel sunt verificate și consecințele dramatice. Numai dacă mergem puțini ani înainte, către MERS, SARS-CoV, variola maimuței sau alte tipuri de patogeni, sunt pe lista de patogeni supravegheați, mai degrabă teoretic decât practic, prin prisma acestui risc de a face saltul de la lumea animală la oameni și de a determina diverse explozii epidemice sau chiar pandemice, după cum am văzut.

Esența este că se modifică aceste echilibre ecologice. Habitatul natural al unor animale se modifică, acele animale inevitabil trebuie să-și găsească un loc și invadează habitatul altor animale și așa mai departe, până când animale cu care nu ne-am fi gândit că putem intra în contact ajung în proximitatea noastră, a oamenilor, a animalelor care stau în gospodăriile oamenilor, a animalelor de companie. Toate aceste lucruri cresc riscul de apariție a situațiilor epidemice.

Este foarte greu de înțeles de ce într-un astfel de context, cu atât de multe resurse puse la bătaie, nu a fost construit un grup de oameni care să privească lucrurile în perspectivă, să înțeleagă în timp real lecțiile pandemiei și să construiască nu doar un tratat politic de luptă, un tratat care deja a divizat țările, dar și un plan foarte practic care să fie implementat nu doar în sănătatea publică. Această nouă realitate nu doar că validează conceptul de one-health, în ideea în care toți facem parte dintr-un ecosistem în care suntem în inter-relații unii cu alții, dar în contextul schimbărilor climatice, conceptul de <<planetary health>> este cel care ar trebui luat ca referință. El presupune mai mult decât <<one-health>>, incluzând componenta schimbărilor climatice, componenta de ecologie, de dinamică și componenta de determinanți politici ai planetei.”

Persoanele care își pierd mirosul și gustul în urma infecției cu SARS-CoV-2, încadrate într-un fenotip asociat cu recuperare rapidă și status fizic mai bun

„În două cuvinte, acest lucru înseamnă medicină personalizată. În definiția medicinei personalizate intră, pe lângă genotip, informația genetică pe care o poți colecta despre o persoană, intră și fenotipul – mai precis, manifestările unei boli. Acesta este un lucru care se uită în general când vorbim despre medicina personalizată. Pierderea mirosului și gustului sunt parte dintr-un fenotip foarte bine cunoscut de altfel, în relație cu infectarea SARS-CoV-2, cel puțin cu primele variante și mai puțin cu Omicron.

Ceea ce știm acum este că acest fenotip se asociază de fapt cu o recuperare mai rapidă, cu un status fizic mai bun și cu o probabilitate mai scăzută de apariție a Long COVID-19. Iată cât de important este să evaluezi un pacient, în cazul acesta, un pacient cu COVID-19, atât din punct de vedere clinic, ceea ce te duce la aceste aspecte fenotipice, cât și din punct de vedere al analizelor aprofundate de laborator, mai pe seamă pentru formele grave de boală.”

European COVID-19 Scenario Hub, o nouă platformă pentru modelarea scenariilor de evoluție a pandemiei, pentru informarea timpurie a deciziilor de sănătate publică

„Scenarii nu aș spune că au existat, deoarece scenariile depind foarte mult de comportamentul virusului. Pe de altă parte, nu mă pot abține să nu repet că, în martie 2020, când ne-am asumat riscul de a prezenta public scenarii de evoluție a pandemiei în România, cu o audiență foarte mare, peste 10 milioane de oameni. Ceea ce pot spune acum, uitându-mă în urmă la acele predicții, este că nu am greșit absolut deloc. Când am făcut acele scenarii ne-am uitat la niște modele matematice bazate pe pandemia anterioară, cea de acum 100 de ani, dar am ținut cont de modul în care se comporta deja virusul în Wuhan și am ținut cont de realitatea din România în momentul în care a apărut primul caz. De aceea a fost posibil să avem o acuratețe atât de mare a scenariilor, a datelor pe care le-am prezentat.

Acela a fost un moment cheie, în care am arătat cum o organizație mică, din societatea civilă, poate realmente să clarifice discursul public. Îmi amintesc câte contradicții erau despre ceea ce ar urma să se întâmple în România, fiecare avea o opinie. Cred că am setat o referință la acel moment și mă bucur foarte mult că am putut să facem asta și că am avut curaj să facem asta.

Ceea ce încearcă să face acest European COVID-19 Scenario Hub este ceea ce în România face Octavian Jurma de 2 ani de zile. Predicțiile pe care le-a făcut Octavian Jurma în legătură cu fiecare val pandemic, cu vârfurile, cu evoluțiile, cu pantele descendente și așa mai departe, au avut acuratețe maximă. Aceste predicții se bazează pe un model pe care dumnealui l-a dezvoltat, sper că și patentat. Oricum, a fost de ajutor pentru că instituțiile de sănătate publică din România au folosit acele informații pentru a lua decizii, în lipsa unui sistem propriu pe care să se bazeze.

Această inițiativă este binevenită pentru că, în primul rând, se uită la mai multe țări Europene și în al doilea rând pentru că vine într-un moment în care există o acalmie. Avem pe de-o parte un număr de cazuri în scădere, avem niște probleme de raportare, nu mai este aceeași fidelitate a datelor cum a fost până în urmă cu câteva luni. Suntem într-o zonă în care este nevoie de modele mult mai sofisticate care să acopere și aceste lipsuri informaționale. Chiar dacă nu ai toate aceste date, să fii capabil să alertezi dacă este cazul, să dai informația corectă către beneficiari.”

Alte știri dezbătute în emisiune:

  • Vaccinarea cu 3 doze, indiferent de combinația de vaccinuri ARNm folosită, oferă protecția optimă față de infecția COVID-19
  • Monitorizarea sindromică demonstrează că SARS-CoV-2 nu evoluează către forme mai ușoare

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤