Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre rolul factorilor genetici în gestionarea stresului asociat pandemiei COVID-19




Podcastul #Știința360 reprezintă varianta completă a emisiunii Știința 360 difuzată în fiecare marți, începând cu ora 14:00 la Radio România Cultural. Așa cum îi spune și numele, podcastul cuprinde cele mai importante avansuri științifice ale momentului, comentate săptămânal de Dr. Marius Geantă și jurnalistul RRC, Corina Negrea, pe măsură ce apar sau sunt validate.

În cadrul ediției de pe 31 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

abonare

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

Vaccinarea contra SARS-CoV-2 reduce riscul de sindrom Long COVID cu 15%

„Spuneați mai devreme că e important să fii cu un pas înainte. Noi discutând astăzi, pe 31 mai 2022, despre pandemie, despre vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, despre sindromul Long COVID, mă tem că s-ar putea să fim încadrați undeva cu un pas în afara a ceea ce se întâmplă. Nu spun că oamenii, cetățenii ar trebui în continuare să trăiască aceleași frici, aceeași panică, așa cum s-a întâmplat în primul an, an și jumătate. Dar pare că subiectul este abandonat, cu toate că, pe de-o parte avem evoluții extrem de interesante în materie de variante ale virusului și modul în care se transmite, avem date din ce în ce mai interesante despre efectele colaterale sau evenimente care nu pot să nu fie corelate cu lumea post-pandemică. Mă refer la cazurile de hepatită fulminantă, mă refer chiar la cazurile de infectare cu virusul variolei maimuței. Sunt foarte multe lucruri pe care ar trebui să le cunoaștem, care ar trebui să stârnească din punct de vedere științific interes, dar așa cum spuneam, interesul este limitat.

Acum suntem într-o perioadă în care realmente am revenit la normalul din februarie 2020. Deși am vorbit de foarte multe ori că așa ceva nu este posibil, iată că a fost posibil. Primele date despre eficacitatea vaccinării în prevenirea complicațiilor COVID au apărut în urmă cu 1 an de zile. Acum se adună și alte date care de fapt ne spun același lucru, că vaccinarea în continuare are valoare, chiar și în acest context al răspândirii Omicron, și chiar în situația în care persoana respectivă nu dezvoltă simptome sau dezvoltă simptome foarte ușoare. Asta nu o protejează de apariția Long COVID, așadar este de preferat ca prin vaccinare să evităm infectarea – fie ea asimptomatică, fie o infectare care produce simptome ușoare sau mai grave. Important este să o evităm.”

Câștigarea încrederii cetățenilor ar trebui să devină o prioritate în politicile dedicate vaccinării COVID-19

„Sunt câteva subiecte în legătură cu vaccinarea în acest moment. Unul dintre ele se leagă de modul în care vor fi implementate în continuare campaniile de vaccinare anti-COVID. Al doilea lucru – cum influențează ceea ce noi am învățat în timpul campaniei de vaccinare anti-COVID, alte tipuri de vaccinare? Cum ar fi vaccinarea anti-gripală, vaccinarea anti-pneumococică a adultului, vaccinarea anti-HPV a copiilor care au nevoie de consimțământul informat al părinților. Întrebarea este în ce măsură comportamentele pe care noi le-am văzut și le-am putut cuantifica în timpul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 se păstrează și în relație cu alte tipuri de vaccinare.

Am avut prilejul în acest an și de când au început campaniile de vaccinare, să intru în contact cu persoane care erau ezitante. Tot timpul m-a interesat să disting motivul ezitării. După ce epuizam lista de efecte adverse, după ce epuizam subiectul legat de eficacitate, treceam peste ideea că vaccinul nu oprește pandemia, dar te protejează de formele grave de boală, ajungeam exact la subiectul știrii, și anume încrederea pe care oamenii mai degrabă nu o aveau în sistemul decizional ca atare, în decidenții politici, în decidenții din sistemul de sănătate și încrederea redusă pe care o au unii în alții.

Au existat situații în care o persoană chiar dacă era înconjurată de rude și prieteni care erau vaccinați, refuza în continuare să se vaccineze, ceea ce ne dă cumva o direcție despre cum ar trebui să privim vaccinarea în continuare nu ca un act medical, ci prin prisma științelor sociale și a științelor legate de psihologie. Altfel, dacă nu vom privi în continuare vaccinarea de orice fel ca administrarea unui medicament, ca un act medical care presupune o dezvoltare extrem de riguroasă, existența unui produs sigur și eficace, presupune ca niște medici și asistente să lucreze pentru a le administra, nu vom depăși această barieră de 40% din populația României care are o opinie favorabilă în legătură cu vaccinarea.”

De ce anumite persoane au făcut față stresului asociat pandemiei mai bine decât altele? Rolul factorilor genetici

„Profilul genetic este important, el poate să-ți arate un punct de plecare ce poate fi mai apropiat sau mai îndepărtat în această cursă de a face față situațiilor stresante, cum a fost și cazul pandemiei. Genetica nu este totul, știm asta, interacțiunea dintre gene și mediu este esențială. Când mă refer la mediu, mă refer și la mediul fizic (zgomot, poluare), dar mă refer și la mediul social. Mai sunt factorii individuali de comportament care și ei contează. Starea aceasta de bine sau modul în care fiecare dintre noi se raportează la situații stresante de scurtă durată sau care pot să dureze mai mult, răspunsul nostru față de aceste situații, este influențat și de profilul genetic, dar intervin și alți factori care interacționează de fapt cu ceea ce este scris în genele noastre.

Acest studiu de fapt deschide un alt orizont. Dacă privim pandemia ca pe o oportunitate și începem să studiem diverse aspecte, putem să ajungem la rezultate la care nu am fi ajuns vreodată. Era imposibil să avem un studiu atât de extins care să vizeze comportamentul individual, factorii genetici, factorii de mediu, la nivel planetar sau la nivelul unui număr foarte mare de persoane. Nu ar fi fost etic să avem așa ceva și probabil că niciodată un astfel de studiu nu va putea fi randomizat, controlat și așa mai departe.

Privind lucrurile invers, de la realitate, de la ceea ce s-a întâmplat efectiv cu viețile noastre, cu lumea în care trăim, și dacă ne uităm și colectăm date și le corelăm cum au realizat cei care au făcut acest studiu, putem să înțelegem mult mai multe lucruri despre fiecare dintre noi și dacă suntem medici psihiatri putem să tragem mult mai multe concluzii care să ne ajute în practica noastră de zi cu zi.”

Alte știri dezbătute în emisiune:

  • Analizarea tuturor genomurilor SARS-CoV-2 disponibile în bazele de date publice permite detectarea timpurie a variantelor cu capacitate crescută de replicare
  • Monitorizarea sindromică demonstrează că SARS-CoV-2 nu evoluează către forme mai ușoare

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: