#ESCCongress2022. Administrarea terapiei hipolipemiante, antiagregante și antihipertensive într-o singură pastilă reduce cu 33% mortalitatea post-infarct miocardic
O pastilă care conține o triplă terapie – aspirină, un hipolipemiant și un antihipertensiv – este mai eficientă în prevenția evenimentelor cardiovasculare ulterioare unui infarct miocardic acut, comparativ cu administrarea separată a celor trei medicamente. Rezultatele studiului SECURE au fost prezentate în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie 2022.
Pacienții cu boală cardiovasculară aterosclerotică au risc crescut de recurență a evenimentelor cardiovasculare acute majore. Se estimează că până la 50-75% dintre pacienți vor avea un episod cardiovascular recurent în următorii 1-3 ani de la episodul acut de infarct miocardic. Ateroscleroza are cauze multiple – factori de risc cardiovasculari nemodificabili, însă și factori de risc modificabili, precum hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet zaharat, status protrombotic, care pot fi influențați prin modificarea stilului de viață și tratament farmacologic.
Ghidul de reducere a evenimentelor cardiovasculare acute majore la pacienții cu boală cardiovasculară aterosclerotică specifică utilizarea terapiei cu acid acetil salicilic în doză scăzută, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei și statine. Însă mai puțin de jumătate dintre pacienți continuă să ia cele trei medicamente pe termen lung. Majoritatea pacienților sunt aderenți la tratament imediat după infarctul miocardic acut, însă consecvența de a lua medicamentele scade după primele 6 luni. Din acest motiv, a fost emisă ipoteza că o pastilă care să conțină toate cele trei medicamente – aspirină, atorvastatin, ramipril -, ar putea facilita administrarea tratamentului pe termen lung.
Studiul SECURE este primul studiu randomizat care a evaluat impactul unei „polipastile” asupra evenimentelor cardiovasculare recurente după un infarct miocardic acut. Vârsta medie a pacienților a fost de 76 de ani, iar 77,9% prezentau hipertensiune arterială, 57,4% diabet, 51,3% aveau istoric de fumat. Studiul a înrolat pacienți în primele 6 luni de la episodul acut de infarct miocardic. Majoritatea pacienților au început administrarea triplei terapii chiar în prima săptămână după infarctul miocardic. Cei aproape 2500 de pacienți au primit în mod aleatoriu tripla terapie standard, conform recomandărilor medicului curant, sau combinația de trei medicamente sub formă de o singură pastilă, care conținea aspirină (100 mg), ramipril (2,5, 5 sau 10 mg) și atorvastatină (20 sau 40 mg). Aderența la tratament a fost clasificată în funcție de scala Morsky de aderență la tratament.
După o perioadă medie de urmărire a evoluției de 3 ani, 9,5% din pacienții care au primit „polipastila” au decedat din cauze cardiovasculare sau au avut infarct miocardic non-fatal, AVC sau au necesitat revascularizare de urgență, comparativ cu 12,7% în grupul care a primit medicația standard. Cea mai mare diferență s-a observat asupra decesului de cauze cardiovasculare, care s-a produs la 3,9% din pacienții care au primit combinația de trei medicamente într-o singură pastilă, față de 5,8% din grupul control; ceea ce înseamnă o reducere cu 33% a mortalității de cauze cardiovasculare. Efectele triplei terapii combinate au fost similare și în subgrupele de pacienți bazate pe vârstă, sex, prezența diabetului, a bolii cronice renale, revascularizare în antecedente, precum și zonă geografică.
Decesul de cauză cardiovasculară, infarctul miocardic non-fatal sau AVC s-au produs la 8,2% din pacienții care au primit tripla terapie combinată, versus 11,7% din cei care au primit medicația uzuală. Mortalitatea de orice cauză a fost similară între cele două grupuri. Pacienții care au primit „polipastila” au avut niveluri mai ridicate de aderență la tratament comparativ cu restul.
„Aceste descoperiri sugerează că o polipastilă ar putea deveni parte integrantă a strategiilor de prevenție a evenimentelor cardiovasculare la pacienții aflați după un infarct miocardic. Prin simplificarea tratamentului și îmbunătățirea aderenței, această abordare are potențialul de a reduce riscul de boală recurentă și de deces cardiovascular la scară globală”, a declarat Dr. Valentin Fuster, autorul principal al studiului.
Citește și:
- #ESCCongress 2020 – The Digital Experience: Topul 10 al celor mai importante studii prezentate
- #ESCCongress. Medicația antihipertensivă poate preveni infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral chiar și la persoanele normotensive
- #ESCCongress. Primul studiu care arată legătura dintre factorii de risc cardiovascular prezenți în copilărie și apariția bolilor cardiovasculare la vârsta adultă