Pacienții cu infarct miocardic trăiesc mai mult dacă au acces la resursele care au drept scop reabilitarea cardiacă
Pacienții care au în antecedent un episod de infarct miocardic și care participă la programe care au drept scop îmbunătățirea stilului de viață declară că se simt mai bine și au o calitate a vieții superioară, în special dacă programul include și exerciții fizice.
„Exercițiile fizice îmbunătățesc tonusul muscular, iar acest lucru are atât beneficii fizice, cât si un impact pozitiv din punct de vedere psihologic. Dacă ești capabil să participi la activități care îți aduc o stare de bine, atunci este mult mai probabil sa ai o calitate mai bună a vieții’’- a declarat autorul studiului, Dr. Ben Hurdus, Universitatea Leeds, Marea Britanie
Pacienților cu infarct miocardic li se oferă de obicei consiliere în ceea ce privește stilul de viață, care include și clase de reabilitare cardiacă, pentru pacienții care ar putea beneficia în urma acestora și nu au contraindicații. Clasele includ activități precum exerciții fizice, sfaturi pentru renunțarea la fumat și privind dieta, gestionarea stresului și importanța administrării medicației.
Pentru studiul EMMACE-3 au fost recrutați 4.570 de pacienți care au fost internați în 48 de spitale din Anglia cu infarct miocardic între 2011 și 2013. Pacienții au completat un chestionar în timp ce se aflau în spital și apoi la 1, 6 și 12 luni după externare. Chestionarul a inclus întrebări care se refereau la participarea la activități de reabilitare cardiacă, calitatea vieții percepute și nivelul de activitate fizică.
Pacienții care afectuează activitățile fizice care au ca scop reabilitarea post infarct miocardic au o calitate a vieții superioară, comparativ cu cei care nu s-au implicat în acest tip de activități. Mai mult, pacienții care au participat la aceste activități și au făcut cel puțin 150 de minute de exerciții sau chiar mai mult în decursul unei săptămâni prezintă un scor chiar mai ridicat, comparativ cu ceilalți.
„Reabilitarea cardiacă implică nu numai exerciții fizice, ci și sfaturi despre stilul de viață și medicație care, toate împreună, contribuie la îmbunătățirea calității vieții unei persoane. Există, de asemenea, și beneficii sociale adăugate, cum ar fi faptul că se află în preajma altor persoane aflate într-o situație similară și având acel sentiment comun de comunitate. Oamenii care, de asemenea, fac mai mult decât minimul recomandat de 150 de minute de activitate pe săptămână raportează și o calitate a vieții mai ridicată”- a adăugat Dr. Hurdus
Conform WHO (World Health Organization), bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces la nivel global – mai multe persoane mor anual din cauza bolilor cardiovasculare decât din orice altă cauză. În 2016 a fost estimat un număr de 17,9 milioane de decese de cauză cardiovasculară, ceea ce reprezintă 31% din numărul total de decese raportate.
Majoritatea afecțiunilor cardiovasculare pot fi prevenite prin abordarea unor factori de risc comportamentali precum consumul de tutun, alimentația nesănătoasă și obezitatea, inactivitatea fizică și consumul de alcool, utilizând strategii cu adresabilitate la nivelul întregii populații.
Citește și:
- STUDIU. Numărul femeilor care participă la programe de reabilitare post-infarct miocardic este cu până la 20% mai mic decât al bărbaților. Femeile au nevoie de un program flexibil, adaptat stilului de viață solicitant
- STUDIU. Pacienții cu infarct miocardic la care simptomele debutează lent apelează cu întârziere serviciul de ambulanță
- STUDIU. Rate de supraviețuire superioare pentru pacienții cu infarct miocardic direcționați de la început într-un centru de specialitate