Exercițiul fizic de anduranță, efectuat regulat, ar putea scădea riscul complicațiilor pulmonare severe COVID-19. Impactul activității fizice asupra riscului de infecții respiratorii

  • Prevenție



Update 25 aprilie 2020: Activitatea fizică este un element esențial în menținerea unei stări de sănătate optime. Și în cazul infecției cu SARS-CoV-2, studiile demonstrează că starea fizică a organismului poate influența evoluția bolii. Cel mai recent studiu în acest domeniu relevă importanța enzimei superoxid dismutaza extracelulară în evoluția COVID-19.

Creșterea expresiei singurei enzime extracelulare cu proprietăți antioxidante (EcSOD extracellular superoxide dismutase) în țesutul muscular striat sau în alte organe, urmată de redistribuția EcSOD către țesutul pulmonar, ar putea fi o măsură eficace pentru prevenirea sindromului de detresă respiratorie (ARDS – acute respiratory distress syndrome) sau pentru scăderea severității acestuia. Autorii unui nou studiu publicat în Redox Biology consideră că exercițiul fizic regulat ar putea fi eficient în prevenție, iar terapii de aport exogen sau stimulare a producției enzimei ar putea fi eficiente în tratamentul ARDS asociat COVID-19.

abonare
Explicația mecanism de prevenție ARDS prin exercițiu fizic de anduranță.
Există numeroase resurse care susțin beneficiile exercițiului fizic la domiciliu. Sursă: freepik.com.

Autorul studiului încurajează populația să găsească metode de a rămâne activi respectând măsurile de distanțare fizică:

„Nu putem trăi în izolare la nesfârșit. Exercițiului fizic regulat are mult mai multe beneficii decât cele pe care le-am identificat până acum. Protecția împotriva acestei patologii respiratorii este doar unul dintre nenumăratele exemple” – autorul principal al studiului, Dr. Zhen Yan, de la Universitatea de Medicină Virginia.

ARDS este, conform studiilor efectuate până în prezent, o cauză principală de mortalitate în COVID-19. Conform CDC (Center for Disease Control din SUA), ARDS afectează între 3 și 17% dintre cei infectați cu SARS-CoV-2 și între 65 și 85% dintre cei internați în terapie intensivă. Acest sindrom constă în inflamația severă a plămânului, care conduce la insuficiență respiratorie acută și, în consecință, lipsa de oxigenare a întregului organism.

„Toată discuția despre COVID-19 este în jurul distanțării sociale și a ventilatoarelor, parcă tot ce putem face este fie să evităm expunerea, fie să ne bazăm pe un ventilator pentru a supraviețui dacă suntem infectați. Totuși, 80% dintre cazurile confirmate COVID-19 sunt reprezentate de pacienți cu simptome ușoare care nu au nevoie de suport respirator. De ce? Rezultatele noastre asupra unei enzime endogene antioxidante oferă indicii importante și ne-au determinat să dezvoltăm o nouă abordare teraputică pentru ARDS cauzat de COVID-19” – Dr. Yang.

Ce este Superoxid dismutaza extracelulară?

Superoxid dismutaza extracelulară (EcSOD) este o enzimă antioxidantă care protejează țesuturile față de atacul speciilor reactive de oxigen. Țesutul muscular secretă această enzimă, care ajunge în circulație, de unde poate pătrunde apoi în organele vitale. Producerea superoxid dismutazei este stimulată chiar în urma unei singure sesiuni de exercițiu fizic de anduranță.

Scăderea EcSOD este întâlnită în cadrul multor patologii, atât acute, cât și cronice, precum ARDS, boala coronariană ischemică, artroza sau insuficiența cardiacă.

Organe și patologii asociate cu scădere EcSOD.
Creșterea EcSOD prin exercițiu fizic, terapii genice sau aport exogen, ar putea fi benefică în multiple patologii precum hipertensiunea arterială, astm, boala cronică de rinichi, retinopatia diabetică. Sursă Redox Biology, Yang et all.

Ce terapii ar putea fi dezvoltate?

Articolul sugerează posibile beneficii ale terapiei genice sau a metodelor de suplimentare directă cu EcSOD, atât în tratamentul ARDS, cât și în alte patologii asociate cu scăderea acestei enzime, precum retinopatia diabetică. A fost încercată în trecut administrarea de antioxidanți în disfuncția multiplă de organ, dar fără rezultate clinice. Dr Yan sugerează că noul studiu ar permite utilizarea țintită a EcSOD, ceea ce ar crește eficiența.

„Spunem adesea că exercițiul fizic este un medicament. EcSOD este un exemplu perfect care arată că putem folosi înțelegerea proceselor biologice ale exercițiului fizic în ajutorul medicinei” – Dr. Yan.


8 aprilie 2020: Sedentarismul, un pericol al pandemiei COVID-19: exercițiul fizic moderat scade riscul de infecții respiratorii virale

Exercițiu fizic este benefic atât pentru sănătatea noastră fizică, cât și pentru cea psihică. Măsurile de distanțare socială adoptate pentru a controla pandemia COVID-19 au dus la limitarea opțiunilor de activități fizice. Mulți dintre oameni sunt în carantină sau autoizolare la domiciliu. Totuși, acest lucru nu ar trebui să ne determine să adoptăm un stil de viață sedentar, acesta fiind asociat cu scăderea imunității. Din acest articol puteți afla:

  • Ce impact a avut pandemia asupra activității fizice prin mers sau alergare;
  • Ce alternative avem pentru a ne menține activi, respectând măsurile de izolare socială;
  • Ce tip de exercițiu fizic este benefic pentru sistemul imunitar.

„Este posibil să rămâi activ, chiar și atunci când ești blocat în interiorul locuinței. Acum, când tot mai mulți dintre noi trăim și lucrăm sau învățăm în același spațiu, este și mai important să luăm pauze active pentru a ne mișca și să ne dedicăm timp sănătății mintale”- Lea Nash Castro, Secretarul responsabil cu Nutriția și Activitatea Fizică în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Impactul pandemiei COVID-19 asupra nivelului exercițiului fizic

Compania care produce ceasurile inteligente Fitbit a folosit datele culese de la mai mult de 30 de milioane de utilizatori ale dispozitivelor de monitorizare a activității pentru a vedea cum s-a schimbat media numărului de pași zilnici efectuați. Aproape toate țările analizate au înregistrat scăderi ale numărului de pași, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Grafic hartă mondială și număr de pași în a treia săptămână din martie.
Severitatea scăderii numărul mediu de pași zilnici diferă de la o țară la alta, cea mai mare scădere fiind de 38% în Spania (date valabile pentru săptămâna 16-22 martie, 2020 vs. 2019).

Dinamica transmiterii SARS-CoV-2 se reflectă și în ordinea în care țările și-au scăzut nivelul de activitate fizică prin mers și alergare. Este îmbucurător faptul că primele zone afectate, precum China, Hong Kong și Japonia au început deja să recupereze deficitul față de anul trecut.

Grafic țări și evoluție număr mediu de pași zilnic.
Scăderea dar și revenirea la nivelul activității de anul trecut respectă cronologia măsurilor de distanțare socială luate de țări, ca răspuns la pandemia COVID-19.

Exercițiul fizic și imunitatea

Studiile arată că exercițiul fizic moderat are efect benefic asupra răspunsului imunitar împotriva infecțiilor respiratorii virale. Acest tip de exercițiu duce la creșterea numărului de celule albe (neutrofile și limfocite NK) și scăderea inflamației excesive. Persoanele care au un nivel moderat de exercițiu fizic zilnic au cu până la 40-50% mai puține episoade de infecție respiratorie superioară. Exercițiul fizic nu este benefic, însă, în orice măsură. Atât sedentarismul, cât și exercițiul fizic intens de lungă durată scad capacitatea de apărare imunitară.

Grafic exercițiu fizic și risc infecții respiratorii superioare
Pentru a menține un răspuns imun adecvat este important să fim activi, dar și să nu facem eforturi repetate foarte intense de durată.

Recomandările OMS

De Ziua Internațională a Sportului pentru Pace și Dezvoltare (6 aprilie, 2020), OMS, FIFA și Națiunile Unite și-au unit forțele într-o campanie de promovare a metodelor de a fi activ la domiciliu. Jucători ale echipelor Real Madrid, FC Barcelona, Liverpool și Manchester United fac apel la fani și îi îndeamnă să renunțe în această perioadă la rivalități și să se unească în scopul comun de a învinge coronavirusul și de a rămâne activi fizic (#BeActive).

Pentru a veni în sprijinul persoanele care sunt nevoite să stea în casă în această perioadă, OMS a publicat o serie de sfaturi despre cum să rămânem activi pe perioada carantinei. Cu ajutorul lor putem atinge măcar cele 150 de minute pe săptămână de activitate fizică de intensitate moderată sau cele 75 de minute pe săptămână de activitate fizică viguroasă, recomandate de OMS persoanelor fără nici un simptom sau diagnostic de infecție respiratorie acută. Acest nivel de activitate fizică a fost asociat cu creșterea speranței de viață.

De obicei, în infecțiile respiratorii superioare, dacă simptomele sunt localizate superior de gât (rinoree, durere gât), se poate face o probă de 10 min de efort fizic ușor. Dacă simptomele nu se agravează, se poate continua exercițiul fizic, dar la jumătate din intensitatea obișnuită a antrenamentului. Dacă persoana are simptome generale (febră, oboseală, greață, vărsături, diaree), nu se recomandă exercițiul fizic pe durata bolii.

Totuși, pentru că nu avem suficiente date asupra potențialelor efecte negative ale COVID-19 asupra sistemului imun și pentru că au fost raportate complicații cardiovasculare rare precum miocardita, ar fi rezonabil să fim mai precauți cu privire la continuarea exercițiului fizic chiar și în cazurile ușoare COVID-19.

Ce recomandă OMS:

  • pauzele scurte active în timpul zilei (dansat, jucatul cu copiii, realizarea de activități domestice, etc.);
  • participarea la clase online de exerciții fizice;
  • mersul, chiar și în spații mici ne poate ajuta să rămânem activi. Dacă putem să mergem afară este foarte important să respectăm distanța față de celelalte persoane;
  • să întrerupem statul jos la fiecare 30 de minute sau să folosim un standing desk;
  • în timpul activității de recreere sedentare ar trebui să prioritizăm activitățile stimulante cognitiv precum cititul, puzzle-urile sau board game-urile;
  • relaxarea (tehnicile de meditație sau exercițiile de respirație ne pot ajuta să scădem nivelul de anxietate).

Chiar dacă ne aflăm acasă, fără acces la o sală de antrenament sau la echipamente specializate, putem să ne antrenăm cu succes folosind greutatea corpului sau obiecte din casă. În ghidul OMS sunt prezentate exemple de astfel de exerciții. Putem accesa online foarte multe resurse gratuite de antrenamente aerobice, de forță, yoga, tai chi, etc. În plus, sălile au început să ofere variante online ale claselor pentru a păstra suportul social și contactul cu clienții.

Exercițiu fizic la domiciliu prin resurse online.
Nu este complicat să ne menținem activi la domiciliu, avem nevoie doar de puțin spațiu.

Totuși, trebuie să avem grijă cum folosim aceste resurse și nu ne expunem la riscuri inutile prin încercarea de a executa exerciții de dificultate ridicată pe care nu le stăpânim. În plus, acum nu este momentul de a exagera prin antrenamente prea intense de lungă durată.

Pentru a ne menține sănătatea, pe lângă exercițiu fizic, nu trebuie să uităm să fim atenți la alegerile nutriționale, să ne hidratăm corespunzător și să dormim 7-9 ore pe noapte.

Citește și: