Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie 2025: descoperirea gardienilor imunității – celulele T reglatoare
Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie 2025 a fost decernat laureaților Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi pentru descoperirile lor privind toleranța periferică a sistemului imunitar, o componentă esențială care previne sistemul imun din a ataca propriile celule ale organismului.
Laureații au identificat gardienii sistemului imunitar: celulele T reglatoare. Cercetările celor trei oameni de știință au deschis calea dezvoltării unor noi clase de imunoterapii pentru pacienții cu cancer și afecțiuni autoimune. Tratamente de ultimă generație care implică utilizarea celulelor T, sunt testate în prezent în studii clinice, în timp ce anumite terapii CAR-T au fost deja aprobate.
Descoperă ce alte cercetări au primit Premiul Nobel în anii trecuți:
- Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie 2024: rolul microARN în reglarea activității genelor
- Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie 2023: Katalin Karikó și Drew Weissman – vaccinurile ARNm împotriva COVID-19
- Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie 2022, acordat pentru descoperiri legate de evoluția speciei umane și de genomul hominizilor dispăruți
În 1995, Shimon Sakaguchi (Osaka University, Osaka, Japan) a demonstrat că sistemul imun este mult mai complex decât se credea inițial. Cercetătorul a descoperit o nouă clasă de celule imune al cărui rol este de a proteja corpul de apariția bolilor autoimune. Sakaguchi a observat că aceste celule, numite ulterior celule T reglatoare, poartă pe suprafața lor nu doar proteina CD4 (proteină caracteristică celulelor T helper, care au ca rol identificarea agenților patogeni) ci și proteina CD25. Cu toate acestea, mediul academic și de cercetare a privit cu suspiciune descoperirea sa, solicitând mai multe dovezi în acest sens.
În 2001, Mary E. Brunkow (Institute for Systems Biology, Seattle, USA), Fred Ramsdell (Sonoma Biotherapeutics, San Francisco, USA), au descoperit că anumiți șoareci care prezintă mutații la nivelul genei Foxp3 sunt vulnerabili la dezvoltarea afecțiunilor autoimune. Tot ei au demonstrat faptul că mutații la nivelul genei echivalente organismelor umane pot cauza o boală autoimună rară (IPEX).
2 ani mai târziu, Sakaguchi a conectat descoperirea sa cu descoperirile oamenilor de știință americani, demonstrând că gena Foxp3 guvernează dezvoltarea celulelor identificate de el în 1995. Aceste celule, cunoscute acum drept celule T reglatoare, monitorizează celelalte celule imune și se asigură că sistemul nostru imun ne tolerează propriile țesuturi, fără să le atace.
Citește și:
- #BiotechWeek2020. Ce sunt și cum funcționează terapiile celulare CAR-T?
- Primii pacienți cu lupus eritematos sistemic, tratați în Germania cu o terapie celulară CAR-T, prin mecanismul de compassionate use
- 5 ani de la prima aprobare a terapiei CAR-T Kymriah. Peste jumătate dintre pacienții cu leucemie limfoblastică tratați în studiul clinic de aprobare sunt încă în viață