Prevenția bolilor cardiovasculare, o prioritate la nivel european. Noile recomandările ale Consiliului UE pentru sănătatea cardiovasculară

  • Prevenție



Uniunea Europeană (UE) a făcut un pas decisiv în abordarea bolilor cardiovasculare (BCV), principala cauză de deces pe continent, prin adoptarea Concluziilor Consiliului UE care vizează îmbunătățirea strategiilor pentru sănătatea cardiovasculară. Cu peste 60 de milioane de europeni care trăiesc cu BCV și 1,7 milioane de decese anuale atribuite acestei afecțiuni, noile recomandări ale Cosniliuliu marchează un moment de referință în politica de sănătate publică. Din punct de vedere economic, BCV impun o povară de 282 miliarde de euro pe an asupra UE, un cost pe care noile măsuri își propun să-l reducă.

Concluziile Consiliului, susținute de Alianța Europeană pentru Sănătatea Cardiovasculară (EACH), pun accent pe prevenție, depistare timpurie, abordări inovatoare în materie de tratament și pe adresarea determinanților socio-economice și de mediu ai sănătății. Noul comisar european pentru sănătate, Olivér Várhelyi, s-a angajat să transforme aceste rezoluții într-un Plan European de Sănătate Cardiovasculară concret.

abonare

Bolile cardiovasculare includ o gamă largă de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge, inclusiv bolile coronariene, accidentele vasculare cerebrale, insuficiența cardiacă și aritmiile. Deși ratele mortalității din cauza BCV au scăzut în multe state membre ale UE, acestea rămân principala cauză de deces și dizabilitate în regiune. Factori socio-economici, precum nivelul de trai și lipsa accesului la servicii medicale, contribuie la inegalități semnificative în sănătatea cardiovasculară între și în interiorul statelor membre.

Strategia Consiliului recunoaște aceste provocări și își propune să îmbunătățească sănătatea cardiovasculară într-un mod holistic, integrând eforturi din domeniul prevenției, diagnosticului și reabilitării.

Prevenția ca pilon principal

Un element central al strategiei este abordarea cuprinzătoare a prevenției. Statele membre sunt încurajate să adopte sau să îmbunătățească măsurile de sănătate cardiovasculară (CVH) în cadrul strategiilor mai largi pentru bolile netransmisibile (NCD). Elementele cheie includ:

  1. Campanii de sănătate publică: Promovarea conștientizării asupra factorilor de risc, cum ar fi dieta nesănătoasă, fumatul și inactivitatea fizică, prin campanii direcționate în școli, locuri de muncă și comunități.
  2. Intervenții nutriționale: Încurajarea reformulării alimentelor pentru a reduce conținutul de sare, zahăr și grăsimi nesănătoase și promovarea consumului de cereale integrale, fructe și legume.
  3. Activitatea fizică: Extinderea programelor bazate pe dovezi pentru activitate fizică, reducând astfel factorii de risc precum obezitatea și stilul de viață sedentar, care sunt extrem de prevalente în UE.
  4. Combaterea fumatului și a consumului de alcool: Concluziile solicită o legislație mai strictă și inițiative de sănătate publică pentru a combate utilizarea tutunului și a alcoolului, care contribuie semnificativ la riscul cardiovascular.

Consiliul recunoaște, de asemenea, natura interconectată a bolilor cardiovasculare, diabetului și obezității, îndemnând la măsuri cuprinzătoare pentru abordarea acestor patologii suprapuse.

Depistare timpurie și screening

Un cadru solid de depistare timpurie și screening este subliniat în strategie. Consiliul pledează pentru extinderea screeningului bazat pe dovezi pentru principalii factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și dislipiemia. Identificarea timpurie a acestor afecțiuni poate reduce semnificativ progresia BCV.

Concluziile subliniază, de asemenea, utilizarea instrumentelor digitale de sănătate pentru a simplifica procesele de screening și a facilita intervențiile personalizate. Statele membre sunt încurajate să utilizeze dosare medicale electronice și diagnostice bazate pe inteligență artificială pentru a identifica mai eficient populațiile cu risc.

Acces echitabil și îngrijire personalizată

Recomandările Consiliului subliniază nevoia unui acces echitabil la îngrijire cardiovasculară de calitate, cu o atenție specială pentru populațiile vulnerabile. Femeile, în special, experimentează riscuri cardiovasculare unice, adesea trecute cu vederea în modelele tradiționale de îngrijire medicală. Concluziile solicită statelor membre să abordeze disparitățile de gen în diagnosticare și tratament și să dezvolte strategii specifice pentru a gestiona factorii de risc specifici femeilor, cum ar fi complicațiile din timpul sarcinii și schimbările hormonale din menopauză.

Reabilitarea reprezintă o altă zonă critică. Asigurarea disponibilității serviciilor de reabilitare cardiacă, adaptate nevoilor individuale, poate îmbunătăți recuperarea și reduce probabilitatea recurenței. Concluziile subliniază integrarea reabilitării în modelele mai largi de îngrijire și extinderea acestor servicii în zonele rurale și defavorizate.

Hipercolesterolemia familială: accent pe depistarea precoce

Hipercolesterolemia familială (FH), o afecțiune ereditară caracterizată prin niveluri periculos de ridicate de colesterol LDL („colesterol rău”), este evidențiată în Concluziile Consiliului ca o zonă critică de intervenție. În ciuda prevalenței sale, FH rămâne adesea nediagnosticată până în stadii avansate, crescând semnificativ riscul de infarct și alte evenimente cardiovasculare la vârste tinere. Concluziile subliniază necesitatea depistării precoce prin programe de screening direcționate și campanii de conștientizare publică pentru identificarea FH în stadii incipiente, permițând intervenții rapide pentru atenuarea riscurilor. De asemenea, documentul subliniază importanța educării profesioniștilor din domeniul sănătății despre FH pentru a îmbunătăți diagnosticul și gestionarea. Rețelele de referință europene, cum ar fi ERN Guard-Heart, joacă un rol esențial prin oferirea de acces la expertiză și încurajarea colaborării între centrele specializate din statele membre. Prin prioritizarea FH, strategia UE pentru sănătatea cardiovasculară își propune să abordeze cuprinzător acest grup de risc crescut, reducând rezultatele severe și, adesea, care pun viața în pericol, asociate cu diagnosticarea întârziată.

Tratamente inovatoare și cercetare

Strategia UE prioritizează cercetarea și inovația pentru a avansa sănătatea cardiovasculară. Acest lucru include:

  1. Finanțarea cercetării: Încurajarea investițiilor în dezvoltarea de noi instrumente de diagnosticare și tratamente adaptate nevoilor pacienților.
  2. Integrarea sănătății digitale: Utilizarea instrumentelor digitale pentru a îmbunătăți monitorizarea pacienților și a optimiza căile de tratament.
  3. Partajarea datelor: Construirea de registre cardiovasculare cuprinzătoare și integrarea datelor între statele membre pentru a stimula cercetarea și a informa deciziile politice

Determinanții de mediu și socioeconomici

Recunoscând impactul factorilor de mediu și socioeconomici asupra sănătății cardiovasculare, strategia descrie măsuri pentru a aborda aceste cauze. Inițiativele includ reducerea poluării aerului și zgomotului, planificarea urbană sustenabilă și abordarea disparităților de sănătate.

Adoptarea acestei strategii de sănătate cardiovasculară reflectă recunoașterea poverii uriașe de sănătate și economice reprezentate de BCV. Prin concentrare pe prevenție, depistare timpurie, acces echitabil și inovație, strategia își propune să reducă semnificativ morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară, îmbunătățind calitatea vieții pentru milioane de europeni.

Citește și